Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cine schimbă România

Razvan Chiruta Actualizat: 29.12.2015 - 13:56

M-am gândit apoi că ne-am cam săturat să scriem și să citim numai despre politicieni și nenorocirile pe care le produc, așa că măcar la final de an să luăm o pauză pentru a descoperi și acea Românie frumoasă, a oamenilor care își văd de treabă și care contribuie, discret și eficient, la asanarea mocirlei astea locale în care trăim. O Românie a tinerilor antreprenori care s-au săturat să aștepte progresul și s-au descis să îl provoace chiar ei, în ciuda greutăților și a tentației de a renunța.

Share

Și totuși, nu e totul pierdut. Am vrut inițial să scriu în editorialul de față despre recordurile de tupeu pe care le-au atins parlamentarii din actualul mandat. Parcă niciodată în istoria recentă a României deputații și senatorii nu au afișat un dispreț atât de evident față de societate ca în ultimii trei ani.  Nu a existat zi în care opinia publică să nu fie obligată să stea cu ochii pe Parlament ca pe butelie, cum se spune. Pensii speciale, măriri de salarii cu 350% pentru înalții demnitari, legi care să-i salveze de incompatibilități, protecție pentru penali, grațieri și amnistii, toate au trecut prin forul legislativ al țării din 2012 încoace.

M-am gândit apoi că ne-am cam săturat să scriem și să citim numai despre politicieni și nenorocirile pe care le produc, așa că măcar la final de an să luăm o pauză, pentru a descoperi și acea Românie frumoasă, a oamenilor care își văd de treabă și care contribuie, discret și eficient, la asanarea mocirlei locale în care trăim. O Românie a tinerilor antreprenori care s-au săturat să aștepte progresul și s-au decis să îl provoace chiar ei, în ciuda greutăților și a tentației de a renunța.

Librăria de limbă engleză “Anthony Frost” din Bucureşti a fost declarată, în 2013, cea mai bună librărie din țară la Gala Industriei de Carte din România “Bun de Tipar”.  “Investiția inițială s-a ridicat la aproximativ 100.000 de euro, cu tot cu cărți. Au fost cam toți banii pe care îi aveam atunci. Suma a fost dedicată tuturor lucrurilor de care ai nevoie când te muți într-un loc: trebuie să plătești chiria în avans pe câteva luni, trebuie să cumperi mobilă, trebuie să cumperi cărțile. Și întotdeauna sunt costuri ascunse”, a povestit despre începuturi Vlad Niculescu, unul dintre cei trei antreprenori care au înființat în 2007 această librărie. Povestea librăriei, dar și a altor 32 de inițiative creative, a fost prinsă în ghidul “24/7”, realizat de publicația Decât o Revistă (DoR), la inițiativa UniCredit.

Laura și Liviu Rogojan au avut, tot în 2013, ideea pentru băcănia ROD, a “unei băcănii care să vândă compot, dulceață și zacuscă, făcute din ingrediente alese de ei și după rețete pe care le-au încercat. (…) Așa că au umblat prin țară și au găsit patru fabrici și o fermă de la care au luat carne și brânză, iar pentru conserve și-au făcut un mic punct de producție în Vâlcea. (…) Tot demersul, până la deschiderea prăvăliei, a durat fix un an”, stă scris în același ghid despre mica afacere din București. 

“Când a terminat Design vestimentar la Universitatea Națională de Arte, în 2013, Bianca Georgescu știa să facă pantofi pentru că învățase ucenicia într-un atelier din București, dar nu știa cum să îi vândă”, povestește echipa DoR despre cum s-a apucat această tânără de afacerea ei cu încălțăminte și accesorii. În februarie 2015, “și-a pitchuit proiectul”, după cum scriu jurnaliștii, într-o cameră plină de potențiali investitori, iar proiectul Biancăi Georgescu a fost unul dintre cele 10 care au primit 5.000 de euro. “Acum vinde în patru magazine din București și prin câteva magazine online de afară. Preferă modul de lucru al magazinelor din străinătate, de la care primește banii imediat ce confirmă trimiterea comenzii, spre deosebire de cele din România, care plătesc după o lună sau chiar trei”.

“Creștem idei” din Cluj-Napoca a devenit, în aproape trei ani, cea mai mare platformă de crowdfunding din România, după cum precizează Decât o Revistă. “59 de proiecte publicate, 29 de proiecte finanțate și un total de circa 60.000 de euro cu care oameni din toată țara au susținut inițiative creative – scântei mai mari sau mai mici de schimbare”.

Acestea sunt doar câteva dintre inițiativele de afaceri creative descrise în ghidul “24/7”, câteva dintre sutele, poate miile, de proiecte pe care unii români au decis să le pornească în ciuda tuturor legilor care-i descurajează, a birocrației care-i întârzie și a unei societăți care poate nu înțelege pe deplin că schimbarea vine dinspre noi. Sunt mai mulți decât ne imaginăm.  Și, chiar dacă impostorii sunt mult mai vocali și tocmai de aceea mai vizibili, cred – cu o doză de optimism specifică oricărui început de an - că nu suntem departe de a atinge acea masă critică a oamenilor buni care să ducă țara asta pe drumul potrivit. 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...