12.8 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiDespre tragedia de la Piatra-Neamț și despre sistemul nostru medical

Despre tragedia de la Piatra-Neamț și despre sistemul nostru medical

 

„Dumnezeu să-i odihnească” pe cei care au pierit în gravul accident de la Spitalul Județean Neamț! O tragedie așa cum a fost cea de la Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. Dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești). Mulți dintre cei care scriu despre acest eveniment amintesc și de Clubul Colectiv, dar eu nu voi include acel accident aici pentru că nu a avut loc într-un spital. Chiar dacă și acea tragedie a pus grav sub semnul întrebării capacitatea de funcționare a sistemului medical românesc.
 
Înțeleg și aprob pe deplin indignarea care a cuprins, din nou, societatea. Spitalul este un spațiu special dedicat tratamentului și vindecării oamenilor, are un rol vital în viața oricărei comunități, iar orice efort care poate crește standardul de îngrijire al pacienților trebuie făcut. În mod normal, în medicină nu este loc de negociere, iar fatidica expresie „merge și-așa!” – care nu-și are locul nicăieri! – aici cu atât mai mult nu încape.
 
Pe de altă parte, medicii sunt profesioniștii vindecării fizice și psihice, instruirea lor este extraordinar de complexă, iar dedicarea lor ar trebui să fie totală. Iar din experiența mea de medic, profesor universitar și manager în sistemul medical, știu că cei mai mulți dintre practicanții acestei meserii nobile așa și sunt.
 
Și totuși, ceva se întâmplă rău în sistemul medical românesc. Ceva nu merge, iar o „ratare” în sistemul medical poate produce consecințe extrem de grave. Nu suntem la un meci de fotbal unde atacantul ratează și trimite mingea peste poartă, ci în spital, în saloane, în camera de gardă, în sala de operații, la ATI etc.
 
Funcționarea fiecărui segment dintr-un spital este guvernată de legi, reguli, ordine de ministru sau protocoale medicale.  Nimic nu este lăsat la voia întâmplării. Și-atunci, ce s-a întâmplat la Piatra-Neamț?

 
Doar anchetatorii pot spune limpede ce s-a întâmplat la spitalul din Piatra-Neamț!

 
Oricâtă cerneală ar consuma jurnaliștii sau politicienii, doar anchetatorii și experții pot explica ce s-a întâmplat acolo. Accidentul, pentru că despre un accident vorbim, are o caracteristică importantă (dacă îmi dați voie să spun astfel): nu are în spatele său nicio intenție rea! Șirul lung de invective și acuzații care încarcă hârtia și internetul nu sunt decât reacții oribile ale unor oameni pasionați doar de ei înșiși și de interesele lor, cel mai adesea politice. Mai mult decât atât, opiniile revărsate de majoritatea celor care se pronunță asupra tragediei sunt lipsite de orice profesionalism. Obsesia pentru politică și ura care pare că ne guvernează de câțiva ani ne-au transformat în cutii de rezonanță ale unor „opiniști” goi de orice valoare. Așa încât recomand prudență în exprimare până când vom vedea raportul procurorilor, pe cel al pompierilor, pe cel al Direcției de Sănătate Publică și pe cel al Ministerului Sănătății.

 
Dar trebuie să vorbim răspicat despre tarele sistemului nostru de sănătate. 

 
Am scris de nenumărate ori, inclusiv în paginile acestui ziar, despre problemele profunde ale sistemului nostru de sănătate publică. Plecând de la subfinanțarea cronică, până la exodul medicilor și al personalului medical. Am scris si despre distrugerea Institutului Cantacuzino, despre inchiderea totala a mai multor unitati spitalicesti din tara, unele care aveau interes national  (Centrul de Boli Neuromusculare de la Valcele). De ce aceasta ura impotriva sistemului de sanatate?.. Am scris despre clădirile vechi de (prea) multe zeci de ani în pereții cărora și-au făcut cazemate tot felul de bacterii. Dar, mai ales, am scris despre politizarea sistemului. Și mai scriu, iată, încă o dată.
 
Sănătatea nu are culoare politică, iar acest lucru trebuie bine înțeles. Imixtiunea politicienilor în buna funcționare a sistemului medical este constant prea mare, abuzivă și deloc dătătoare de rezultate bune. Și nu are nicio noimă profesională. Este adevărat, și politicienii au sarcina lor, dar ei trebuie să legifereze și să administreze sistemul doar din perspectiva alocării de resurse. Nu au ce căuta politicienii nici în organizarea vreunui spital, nici în numirea managerilor, de orice nivel ar fi aceștia! Și nici în alte instituții publice, cum ar fi Direcțiile de Sănătate, Casa de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale etc. Politicienii trebuie doar să stabilească regulile după care sunt selectați oamenii în posturi, iar acestea trebuie să fie exclusiv bazate pe criterii profesionale.
 
Mă întreb, retoric, care partid venit la guvernare nu i-a schimbat pe vechii manageri? Răspunsul este evident, iar faptul că în România culoarea politică ține loc de studii și de performanță nu poate fi pus la îndoială…
 
În altă ordine de idei, reforma sistemului de sănătate publică a stat pe agenda fiecărui ministru al sănătății, din orice partid ar fi provenit acesta. Trecând peste faptul că cele mai multe dintre declarațiile noilor miniștri era vorbe goale, nu aveau niciun proiect fundamentat la bază, nevoia de reformă era reală. Au mai fost, de-a lungul timpului scurs de la Revoluția din 1989, câteva tentative de îmbunătățire a sistemului, dar mai toate s-au sfârșit o dată cu schimbarea din funcție a ministrului care lansase reforma.
 
Acum, după atâta amar de vreme de când am ieșit din comunism, ar fi momentul unei schimbări profunde. De la construirea de noi spitale publice, până la rescrierea regulilor și legilor care se bat cap în cap. Experți în politici publice din domeniul sănătății avem, resurse – de asemenea.
 
Și încă ceva. Pandemia de COVID-19 a fost și încă este cea mai teribilă radiografie a sistemului medical, și ar trebui să profităm de faptul că am văzut ce nu merge, am identificat punctele slabe, am stabilit care sunt nevoile și, punând în prim-plan pacientul, putem face ceea ce trebuia făcut de mult timp.

 
Ca să construiești, îți trebuie răbdare, consecvență și, mai ales, pricepere.

 
De asemenea, trebuie să ai capacitatea de a-ți recunoaște, înțelege și asuma greșelile. Să ai capacitatea de a privi spre statele dezvoltate care sunt „colege” cu țara noastră în Uniunea Europeană și de a înțelege cum lucrează oamenii de acolo. Să arunci un ochi spre sistemul medical privat, sunt foarte multe lucruri bune care pot fi preluate în cel public (și nu mă refer la condițiile bune de cazare). Și trebuie să fii responsabil doar profesional și managerial, nu și politic.
 
Suntem un popor vocal, căruia îi place să vorbească mult, iar acest lucru nu este deloc rău dacă vorba este dublată de fapte pe măsură. La acest capitol, al construcției, se pare că mai avem mult de învățat. Iată că această pandemie ne obligă să învățăm din mers, dar nu era oare mai bine să anticipăm riscurile din sistemul nostru și să muncim ca să le reducem?
 
Închei spunând că trebuie așteptate rezultatele expertizelor făcute de profesioniști la Piatra-Neamț  și că nu cred că este corect să împroșcăm cu noroi pe nimeni. Iar până la apariția vaccinului anti-COVID-19, vă rog pe toți să respectați regulile pentru a vă apăra sănătatea voastră, dar și pe cea a membrilor familiilor voastre. Purtați mască, spălați-vă pe mâini cât mai des cu putință, evitați deplasările inutile și spațiile aglomerate și păstrați distanța  fizică față de ceilalți. Sănătate tuturor românilor, indiferent de culoarea sau simpatia lor politică!

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Se deschide cel mai mare mall din Capitală. Se fac angajări

Se pregătește deschiderea celui mai mare mall din Capitală și vor fi angajați sute de oameni. Militari Shopping se va transforma în cel mai...

Taiwanul mulțumește Statelor Unite pentru ajutorul militar de 2 miliarde USD

Guvernul din Taiwan a mulțumit Statelor Unite pentru ajutorul militar de circa 2 miliarde de dolari care a fost aprobat de Congres. Pachetul de ajutor...

Ministrul Andrei Spînu, din echipa Maiei Sandu, îi acuză de trădare pe politicienii care s-au dus la Moscova

Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii al Republicii Moldova, îi acuză de trădare pe acei politicieni care și-au ținut congresul la Moscova. Înainte să fie numit ministru,...
Ultima oră
Pe aceeași temă