Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce se luptă Liviu Dragnea cu grupul operativ JIP?

Marius Ghilezan Actualizat: 01.04.2019 - 09:30
Marius Ghilezan

Liviu Dragnea este decis să pledeze până la capăt „nevinovat“ în cazul Tel Drum.

Share

 

A chemat în judecată Comisia Europeană la Tribunalul UE de la Luxemburg pentru că a refuzat să deschidă o investigaţie administrativă legată de raportul Tel Drum făcut de către OLAF. Dar cu cine se luptă?

JIP este acronimul – propus de mine, pentru simplificarea comunicării – grupului european de acţiune „Justiţia ca Instrument Politic“.
Dosarul privind presupusele fraude din fonduri europene făcute de Tel Drum, pe vremea când Liviu Dragnea era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman, a fost clasat pe data de 13 octombrie 2013 de către procurorul Paul Silviu Dumitriu, fostul şef al Corpului de Control al ministrului Justiţiei pe vremea Monicăi Macovei.

Procurorul Paul Silviu Dumitriu era adjunctul Laurei Codruţa Kövesi la DNA. Odată cu apariţia noii stele a DNA, Alexandra Lăncrănjan (poreclită Veve – Veveriţa), lui Liviu Dragnea i s-a redeschis dosarul vechi de 16 ani. Organizatorii grupului de acţiune JIP au rostogolit în întreaga media aservită sistemului informaţia potrivit căreia „OLAF anchetează Tel Drum şi îi dă lui Liviu Dragnea puşcărie“. Statisticile arată că doar 42% din raportările OLAF ajung în instanţă.

Membrii grupului JIP, de pus „Estul cu botul pe labe“, ştiu că organismul european antifraudă nu are atribuţii juridice, doar administrative. OLAF face un raport şi îl trimite Parchetelor Naţionale. La Curtea Europeană se judecă litigiile.

Interesant că, la vremea deschiderii anchetei de către OLAF în cazul Tel Drum, directorul general al OLAF era Giovanni Kessler, un cunoscut procuror anti-mafia, bun prieten cu Monica Macovei. El a deschis doar într-o singură zi 423 de dosare. Majoritatea vizau firmele din România şi Bulgaria. Le-a închis imediat. Care era scopul? Trecerea respectivelor companii pe lista nea­gră a fondurilor europene, deci excluderea lor din competiţia cu giganţii europeni. Asta a reuşit Giovanni Kessler în mandatul său. Însuşi Traian Băsescu, pe vremea când era preşedinte, la o vizită a acestuia în România, în mai 2013, a spus că OLAF exagerează uneori cu controlul proiectelor cu fonduri europene, ceea ce determină blocarea acestora – relatat atunci Mediafax.
Acelaşi procuror anti-­mafia de Est afirma, într-un interviu din 4 iulie 2011, că ­este mai uşor să investigheze în România şi Bulgaria decât în Marea ­Britanie, pentru că instituţiile ­naţionale sunt mai cooperante.

Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu dosarele de corupţie, reclamate de OLAF, în cazul lui István Tiborcz, ginerele lui Viktor Orbán, premierul Ungariei. Firmele acestuia au implementat 32 proiecte de electrificare a unor sate din jurul comunei natale a premierului maghiar. OLAF cerea returnarea de către Ungaria a 42 milioane de euro. În urma investigaţiilor poliţiştilor din ţara vecină, s-a ajuns la concluzia că fapta nu există.

Acelaşi satâr OLAF a căzut şi peste capul magnatului Andrej Babiš, ajuns premier al Cehiei, în ciuda anchetei cerute de organismul european. În rezoluţia OLAF se cerea procurorilor să-l ancheteze pentru fraudare de fonduri europene cu 2 milioane de euro. Cu acești bani ar fi finanțat construirea în 2007 a fermei sale, „Cuib de lebădă“. Dosarul lâncezeşte în parchetele naţionale.

Lui Giovanni Kessler i-a fost ridicată imunitatea din cauza faptului că urma să fie audiat de procurorii belgieni într-un dosar în care OLAF a folosit interceptări ilegale ale convorbirilor telefonice pentru a obţine dovezi folosite în ancheta „Dalligate“. O firmă de tutun ar fi promis o şpagă de 60 milioane de euro pentru o rezoluţie europeană.

Sub mandatul lui Kessler, mai precis în 2011, OLAF a atras atenţia Comisiei Europene, care a cerut un audit în Teleorman şi a acuzat faptul că licitaţiile au fost trucate. Tel Drum, aflată în mijlocul anchetei, a fost exonerată în 2013 de Consiliul Concurenţei şi investigaţia s-a clasat.

Liviu Dragnea a chemat în judecată, la Tribunalul UE de la Luxemburg, Comisia Europeană, pe care o acuză că nu i-a acordat dreptul la apărare şi nu a respectat prezumţia de nevinovăţie în cazul în care OLAF a investigat fraudele cu bani europeni de care s-ar face ­vinovată compania Tel Drum.
La Luxemburg nu se va judeca fondul dosarului, ci doar principiile generale ale modului cum a fost acuzat fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.

Nu e prima oară când OLAF şi-a orchestrat investigaţiile către liderii politici intransigenţi. Dar puterea OLAF nu e atât de mare pe cât încearcă propagandiştii să-i confere.

Oficiul European de Luptă Antifraudă face rapoarte şi justiţiarii din ţara respectivă întocmesc dosarele.Pentru că pârghiile de putere şi de control ale OLAF nu erau suficiente, Monica Macovei, cu grupul său de lobbyişti, a încercat încă din 2013 să creeze un Parchet European care să judece indezirabilii. Preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a dat aviz nefavorabil propunerii de creare a organismului parastatal, susținând că proiectul încalcă principiul subsidiarităţii. Pentru cei care doresc să ştie istoria recentă, Guvernul condus de Victor Ponta a declarat că susţine înfiinţarea Parchetului European (EPPO) doar după vizita lui Giovanni Kessler.

Odată cu trecerea lui Kessler în adormire, se caută un altul, la fel de interesat în slujirea pură a grupului de acţiune JIP.
Lui Liviu Dragnea DNA i-a închis dosarul pentru ca, odată cu apariţia Alexandrei Lăncrănjan, pupila lui Kövesi, să i se redeschidă. Nu s-a întâmplat acelaşi lucru cu preşedintele în ­funcţie.

Grupul operativ european JIP, format din EPPO, OLAF şi Curtea Europeană de Justiţie, gândit de strategii din spatele Monicăi Macovei, urmăreşte să fie grupul înarmat în slujba mai-marilor UE. Cei care nu convin sistemului vor fi anchetaţi şi trimişi în instanţă.

După ce Experimentul ­România, numit pompos Anticorupţie, a reuşit, acum strategii urcă la un nivel mai sus. Păi cum se poate ­explica altfel ascensiunea Laurei Codruţa Kövesi până în stratosferele ­candidaturii?

Odată ce ar fi consolidat grupul JIP, oficialilor UE le va fi mai uşor să limiteze fondurile de coeziune pentru ţările cu regimuri suveranoţioniste.
Aproape jumătate din ţările europene nu sunt de acord cu acest organism suprastatal numit Parchet European.

De ce se luptă Dragnea cu grupul operativ de control al Estului? Pentru că nu vrea să predea la cheie resursele statului român intereselor străine. De partea operativilor bruxellezi se află, culmea, şi socialistul Frans Timmermans, fost ofiţer al unui serviciu de informaţii.

Multă lume nu înţelege continuarea frăţietăţii PSD cu PES, grupul socialiştilor din Parlamentul European care a făcut toate jocurile grupului operativ european. Lupta lui Dragnea cu grupul JIP ar fi un mesaj politic că Europa de Est nu se predă fără un armistiţiu.

După alegerile din mai 2019, componenţa Parlamentului European va fi alta. Conservatorii vor ajunge la un prag minim de control de 26-28%. Şi atunci, planul JIP ar putea cădea la votul din forul european.

Comentarii

loading...