10.6 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiDe ce funcționăm greu în timpul pandemiei?

De ce funcționăm greu în timpul pandemiei?

Deși față de alte boli sau epidemii, numărul de victime omenești este mult mai mic, potențialul acestei pandemii este unul uriaș. Potențialul de a face rău, la acest lucru mă refer. Dar dincolo de orice schimbare de paradigmă socială sau economică, pandemia de coronavirus dezvăluie că în România răspunsul domeniului sănătății este insuficient articulat.

 

Eroismul medicilor și personalului medical este extraordinar. Dar nu înlocuiește lipsa forței de testare.

 

Organizația Mondială a Sănătății recomandă cu fermitate testarea tuturor celor cu potențial de a fi fost infectați și care au potențialul de a infecta pe alții. Din ultimele informații, noi am testat aproximativ 4000 de oameni. Prin comparație, Coreea de Sud, cu rezultate extraordinare în bătălia împotriva coronavirusului, a făcut peste 220.000 de teste. O să spuneți că este o diferență de populație. Așa este, Coreea de Sud are peste 51 milioane de locuitori.  Dar dacă facem un raport corect, numărul de teste pe care ar fi trebuit să îl facem este mult mai mare.

 

Afirm acest lucru luând un alt reper: românii care se întorc din Italia, țara cea mai greu afectată de pandemie. Trec peste comportamentul iresponsabil al unor compatrioți de-ai noștri (chiar dacă e un comportament greu de acceptat) și mă întorc la teste. Toți cei care revin acasă ar fi trebuit testați!

 

Problema este că România nu are capacitate materială pentru a face mii de teste pe zi. Spitalele mari nu au suficiente echipamente, iar spitalele județene, cele mai multe, nu au deloc. Dar ce vorbesc eu de teste?!… Unitățile medicale nu au echipamente pentru medici și pentru personalul sanitar aflat în prima linie a războiului cu pandemia. Nu au măști, mănuși sau substanțe biocide.

 

Dotarea spitalelor este și aceasta precară în condițiile în care numărul pacienților infectați va crește, așa cum arată toate expertizele.  Este nevoie de mii echipamente de protecție pentru medici și asistente, dar este nevoie de paturi pregătite pentru secțiile de terapie intensivă. Este nevoie de ventilatoare pentru a-i salva pe cei pe care pneumonia declanșată de COVID-19 duce plămânii în stare de nefuncționare. Încerc să nu mă exprim în termeni medicali pentru a mă face înțeles de toată lumea.

 

Pentru mine este limpede un lucru: în 30 de ani, domeniul sănătății a fost politizat excesiv și ținut în sărăcie. Miniștri incompetenți și-au făcut echipe la fel de incompetente. Fiecare ministru a venit cu o „reformă”, niciunul nu a dus-o la bun sfârșit. Până la recentele creșteri de salarii din sistemul medical, România era un furnizor de medici pentru spitalele și clinicile din Europa de Vest. Am lăsat sistemul medical să decadă atât de mult încât, iată, azi, când avem nevoie urgentă de acesta, de toată puterea și determinarea sa, nu prea mai avem pe ce să punem mâna. Într-un fel, cel mai bine se vede acest lucru în evoluția până aproape de desființare a Institutului Cantacuzino!. Astfel, pandemia ne-a prins nepregătiți, ignoranți și fără dotări minime.

 

Starea de urgență trebuia declanșată de câteva săptămâni!

Atunci când a fost declarată pandemia, atunci când realitatea din Italia a devenit clară, autoritățile ar fi trebuit să acționeze. Avem foarte buni experți epidemiologi, președintele și guvernul ar fi trebuit să ia în seamă semnalele de alarmă ale acestora. Se putea face mai mult și mai devreme!

 

Dacă președintele țării și partidele politice ar fi înțeles gravitatea situației, nu ar mai fi fost loc de jocuri politice penibile. Dar nu au înțeles sau au ignorat toate semnalele care anunțau o evoluție îngrozitoare a pandemiei si s-au certat pe „anticipate”. Dacă s-ar fi declanșat starea de urgență acum câteva săptămâni, autoritățile s-ar fi putut mișca în viteză ca să rezolve neajunsurile din sistem. Și nu numai pe acelea. Am fi avut acum un „ecran” de protecție din toate punctele de vedere: social, economic, financiar. Am fi putut ajuta firmele care s-au închis. Am fi avut măsuri de protejare, de exemplu, a firmelor din turism, care și acestea și-au închis porțile.

 

În timp ce noi eram ocupați cu „războiul” politic, alte țări făceau treabă!

 

Să vă dau câteva exemple de intervenție a statului din alte țări, ca să înțelegeți cum au funcționat acestea și să puteți compara.

 

Administrația Trump a cerut Congresului să aprobe acordarea de cecuri direct către americani, în valoare totală de 250 miliarde USD. Planul are valoare totală de 1 trilion de dolari. SUA au planuri de salvare din faliment pentru companiile aeriene și pentru hoteluri. Plata taxelor de către companii și cetățeni va fi amânată cu 90 de zile.

 

Guvernul Germaniei oferă până la 550 miliarde de euro în împrumuturi disponibile companiilor afectate de pandemie. Printr-o schemă subvenționată de guvern, se oferă compensații pentru 1,5 milioane de angajați care rămân fără serviciu.

 

Franța oferă un sprijin bugetar nelimitat pentru companii și angajați de 45 miliarde de euro. Pentru susținerea economiei, guvernul de la Paris oferă garanții de 300 miliarde de euro pentru împrumuturi bancare acordate întreprinderilor.

 

Guvernul din Spania a adoptat  acordarea de garanții de împrumut de stat de 100 de miliarde de euro care vizează asigurarea lichidității, în special pentru IMM-uri.

 

Guvernul de la Londra a adoptat și implementează deja pachetul de 120 de miliarde de lire sterline pentru susținerea serviciilor de sănătate, a companiilor și a persoanelor fizice afectate de pandemie. 

 

Guvernul din Danemarca va acoperi 75% din salariile angajaților în companiile private. Nivelul maxim de ajutor din partea statului pentru fiecare cetățean va fi de trei mii de euro pe lună.

 

Mă opresc aici cu această enumerare. Este limpede că autoritățile române au fost depășite și că trebuie să recupereze repede terenul pierdut. Cât mai repede!

 

 

 

Ce avem de făcut?

 

Singurul lucru pe care îl avem de făcut este să respectăm întocmai regulile oficiale. Să stăm în casă, să ne spălăm bine pe mâini (de mai multe ori) dacă suntem obligați să ieșim în oraș. Să păstrăm distanța fizică și să nu ne strângem mâinile.

 

Vă recomand tuturor celor care stați acasă să încercați să petreceți timp de calitate cu familiile voastre. (Re)descoperiți-vă unii pe alții. Îndrăgostiți-vă din nou de soțul sau soția voastră dacă intensitatea iubirii a scăzut. Jucați-vă cu copiii dumneavoastră. Faceți toate aceste lucruri cu cât mai multă dragoste. Fiți împreună cu cei dragi, nu doar stați împreună!

 

Faceți sport acasă, mâncați ponderat, citiți cărți sau urmăriți online sau la televizor spectacole de teatru, operă sau filme artistice. Pentru comunicare, există multe aplicații online care au și opțiuni video. Nenumărate colective artistice, biblioteci sau doar website-uri obișnuite pun la dispoziția publicului, gratuit, aceste creații artistice. Vizitați muzeele lumii, cele mai multe primesc, gratis, vizitatori online. Vă rog  să participați online și la slujbele de la biserică.

 

Trecem prin clipe grele și dați-mi voie să le transmit mulțumirile mele tuturor celor care sunt obligați, prin natura meseriei, să aibă contact direct cu alți oameni. Medici, asistente medicale, personal medical și de pe ambulanțe, farmaciști, vânzători din magazine și piețe, șoferi care duc marfă sau asigură transportul în comun, polițiști sau jandarmi, oameni de serviciu care dezinfectează străzi sau instituții. Cu siguranță, nu i-am menționat pe toți, dar pe cei pe care i-am omis îi rog să mă ierte.

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

VIDEO. Caz halucinant la Sibiu. Bolid de zeci de mii de euro, dar fură 20 de lei dintr-o cofetărie

Proprietarul unui lanț de cofetării din zona Sibiului a luat măsuri în urma unei creșteri a furturilor și a instalat camere de supraveghere în...

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...

Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete. Un procuror a fost eliberat din funcție

Klaus Iohannis, președintele României, a semnat mai multe decrete. Iohannis a eliberat din funcție și un procuror. Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea...
Ultima oră
Pe aceeași temă