Deosebirea dintre statul de drept şi statul mafiot este aceeaşi cu deosebirea dintre domnul Sorin Frunzăverde şi statuia de ceară a domnului Sorin Frunzăverde. Câtă asemănare în aparenţă, însă esenţa este alta… Statuia de ceară are nas, ochi, gură, mâini, picioare etc., toate extrem de asemănătoare cu nasul, ochii, gura, mâinile, picioarele etc. domnului Sorin Frunzăverde. Tot aşa statul mafiot are parlament, guvern, justiţie, poliţie, legislaţie, separaţia puterilor, pluripartitism, alegeri etc., toate extrem de asemănătoare, ca formă, cu mecanismele unui stat de drept. Dar esenţa e alta: statul mafiot nu este stat de drept, aşa cum statuia de ceară a domnului Sorin Frunzăverde nu este domnul Sorin Frunzăverde în carne şi oase.
Un exemplu mărunt, din vastul domeniu al traseismului politic, ne va edifica pe deplin, căci pomul se cunoaşte după roade, omul după fapte, iar statul de drept după funcţionarea sa.
Gheorghe şi George sunt doi cetăţeni din judeţul Caraş-Severin. La precedentele alegeri, ambii au votat pentru PDL şi pentru domnul Sorin Frunzăverde. Gheorghe era mulţumit şi voia ca la alegerile din 2012 să voteze la fel. Dar acum… e derutat. Să voteze cu USL pentru că a fost mulţumit de PDL? George, dimpotrivă, era nemulţumit şi se pregătea de sancţionarea prin vot negativ. Dar acum, dacă votează cu USL, înseamnă că îi dă votul său lui… Sorin Frunzăverde, pe care voia să-l sancţioneze.
Tărăşenia asta cu electoratul care poate sancţiona prin votul său, tărăşenia asta e teribil de importantă în statul de drept. Pentru că exact în temeiul ei pot fi adoptate legi prin asumarea răspunderii de către guvern. Altfel, din sumedenia de legi adoptate de Guvernul Boc fără a fi trecute prin Parlament nici una nu ar mai fi valabilă. Dar moftul acesta caracterizează numai statul de drept, aşa cum moftul numit „oase şi articulaţii” este caracteristic braţelor domnului Frunzăverde. Statuia de ceară nu are nevoie de „oase şi articulaţii”, iar statul mafiot nu se încurcă în temeiuri pentru adoptarea legilor fără a le trece prin Parlament.
Electorat, contribuabili, ce marafeturi pentru fraieri! Băieţii deştepţi nu se împiedică în aşa ceva şi, uite, le merge perfect. Poftim?! Braţul de ceară are nevoie de nervi, de sânge, de vase capilare?!
Statul mafiot poate evolua în trei direcţii: anarhie, dictatură, stat eşuat. De asemenea, statul mafiot are formele sale specifice de funcţionare, corupţia generalizată fiind legea fundamentală în regim paşnic şi asasinatul în regim violent. Deocamdată e pace, adică doar cu totul ocazional câte un posesor legal de armă letală îşi mai descarcă pistolul în capul nevestei.
La standardele europene ale statului de drept se ajunge nu prin modernizarea statului mafiot, ci prin renunţarea definitivă la mentalitatea mafiotă, lucru foarte dificil întrucât statul mafiot mimează statul de drept atât de bine încât ne şi mirăm că nu reuşim să îi păcălim pe europeni întotdeauna.
Moralitate, omenie, dreptate, democraţie – noi, românii, excelăm în retorica pe aceste teme. Comunicăm bine, strălucim în sofisme şi avem răspuns la orice. Dar între vorbe şi fapte se cască o definitorie prăpastie deasupra căreia ideologiile şi principiile colapsează, iar singurul lucru care contează rămâne interesul.
Deocamdată, dilema electorală a lui Gheorghe şi George este a tot mai multor români căci, ţinând seama de votul uninominal, aceştia vor trebui să voteze USL dacă au fost mulţumiţi cu PDL-ul. De fapt, mai contează? Nu este PSD-ul FSN-ul mare şi nu este PDL-ul FSN-ul mic? Dacă mai e necesar, alegerile 2012 confirmă, o dată în plus, teza partidului unic, teză vehiculată nu o dată din 1990 până în prezent.
Cu nişte mici ajustări legislative, îl vedem pe domnul Traian Băsescu în 2014 candidând la preşedinţia României din partea USL?
Ruxandra Paul este doctorand şi bursieră a Departamentului de Ştiinţe Politice la Universitatea Harvard.
