Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România după REFERENDUM

Ruxandra Paul 24.07.2012 - 17:59

Voi elimina ipoteza războiului civil, deja lansată dinspre ambele tabere, nu pentru că ar fi imposibilă, ci pentru că mă voi limita la situaţiile care depind de posibile rezultate ale referendumului. 1. Referendumul nu ...

Share

Voi elimina ipoteza războiului civil, deja lansată dinspre ambele tabere, nu pentru că ar fi imposibilă, ci pentru că mă voi limita la situaţiile care depind de posibile rezultate ale referendumului.



1. Referendumul nu este validat de Curtea Constituţională din lipsă de cvorum, deci domnul Traian Băsescu revine la Cotroceni şi votul popular este egal cu zero.

Consecinţele pozitive ar fi în planul refacerii rapide a imaginii României în faţa Europei, dar ce se va câştiga se poate pierde la fel de uşor.

PDL poate încerca victoria lui Traian Băsescu la masa verde, instigând la boicotarea referendumului, însă aceasta echivalează cu DESECRETIZAREA VOTULUI, pentru că se va vedea clar cine votează cu PDL şi cine cu USL, cine este cu Băsescu şi cine este cu Ponta. Cine participă la referendum este cu Ponta, cine nu participă este cu Băsescu, deci, după listele electorale, sunt posibile răzbunări sau recompense, mai ales acum, după ce grave ameninţări cu puşcăria sunt la ordinea zilei. Se procedează la influenţarea electoratului, la intimidarea alegătorului. Votul nu mai e liber, ci sub presiune, pentru că nu mai este secret.

În aceste condiţii, va fi foarte greu, dacă nu imposibil, să mai vedem revenirea lui Traian Băsescu la conducere ca preşedinte al tuturor românilor, dânsul rămânând doar un preşedinte pentru PDL. Sciziunea populaţiei va atinge limitele de alertă. Stabilitatea şi însăşi existenţa României pot deveni problematice. La alegerile parlamentare din noiembrie, când votul va redeveni liber şi secret, frustrările şi spaimele electoratului se vor răzbuna, cu cele mai rele consecinţe pentru PDL.

2. Referendumul este validat de Curtea Constituţională şi Traian Băsescu revine la Cotroceni ca învingător în referendum.

Etic şi politic, este soluţia ideală. Democraţia, imaginea României şi pacea socială ar fi salvate. Crin Antonescu va fi obligat să se retragă de pe scena politică, aşa cum a promis. Dacă Victor Ponta ar mai vrea să fie prim-ministru, USL s-ar apropia de scindare. Traian Băsescu îşi va duce la termen mandatul, iar în 2014 Mihai Răzvan Ungureanu ar avea toate şansele să devină preşedintele României. PDL s-ar redresa în sondaje, cu şanse îmbunătăţite la parlamentarele din noiembrie.

S-a spus că prin referendum Ponta şi Antonescu vor să-şi ascundă greşelile în spatele votului popular, ceea ce poate fi adevărat. Dar, la fel de bine, votul popular poate constitui duşul rece care să-i descurajeze din visurile lor de mărire.

Iniţial preconizată de Traian Băsescu, această situaţie ideală devine imposibilă pentru că PDL a decis ca susţinătorii lui Traian Băsescu să nu se prezinte la referendum.

3. Curtea Constituţională validează referendumul pierdut de Traian Băsescu.

Tulburările din societatea românească se vor accentua, lupta politică devenind tot mai murdară. Vor fi mari scandaluri pe tema fraudării referendumului, iar imaginea României se va deteriora în ritm accelerat. Din înfruntarea orgoliilor va rezulta destabilizarea României, confruntarea politică va cunoaşte aspectele specifice luptei între clanurile mafiote, legile şi instituţiile fiind folosite tot mai mult ca arme în acest război. La limită, însăşi securitatea României în forma actuală poate ajunge sub semnul întrebării. Dar în toamnă, la alegerile prezidenţiale anticipate, speranţa reconcilierii se va putea numi MRU.

În concluzie, vorba lui Ion Creangă, până la referendumul din 29 iulie ne va fi mai greu, că după aceea tot aşa de greu are să ne fie, iar unicei situaţii favorabile nu i se dă nici o şansă. Nu mai este timp pentru înţelepciune, numărătoarea inversă a început şi nimeni nu pare dispus să oprească maşinăria infernală.

Colac peste pupăză, cine credeţi că vine în România pe 28 iulie, adică taman în ajunul referendumului? Domnul prim-ministru al Ungariei, Viktor Orban în persoană! Vine şi el aşa, la o şcoală de vară... Că şi domnul Köver Laszlo, preşedintele Parlamentului din ţara vecină şi prietenă şi preşedintele interimar al Ungariei, tot aşa, adică neinvitat, a venit în România cu ocazia alegerilor locale.

Bilanţul bătăliei pentru Preşedinţie este deja greu. Pierdere de imagine pentru România (deşi nu s-ar fi zis că, în această privinţă, România ar fi avut cum să cadă mult mai jos), deprecierea leului, instabilitate instituţională, probleme în ceea ce priveşte securitatea României în forma ei actuală, probleme de integrare europeană, situaţie foarte grea în economie, iată necazuri care nu vor lua sfârşit imediat după referendum, o dată cu intrarea în noua săptămână. Cine îşi face asemenea iluzii va avea mari deziluzii.

Ne mai rămâne o soluţie, MONARHIA, dar fie suntem orbi, fie avem interesul să ne prefacem a nu vedea şansa noastră. Pe fondul acutizării crizei politice, economice şi sociale din România, precum şi al decepţiei celor care îşi pun speranţe în referendumul de duminică, fireşte că dezbaterile pe tema revenirii la monarhie vor reîncepe.

De-a lungul istoriei sale, România a avut vocaţie monarhică sigură. Abia în 1947, sub presiune stalinistă, a fost instaurată republica de către comunişti. Dacă vrem să redevenim un popor, încetând a mai fi o populaţie, dacă vrem ca România să-şi ocupe locul demn pe care îl merită în lume, dacă vrem prosperitate şi respect, trebuie să renunţăm la dubioasa moştenire comunistă şi să revenim la forma naturală a statului de drept, care în România este monarhia.

De ce nu s-a organizat până acum un referendum care să dea românilor posibilitatea de a opta pentru monarhie sau republică, pentru rege sau preşedinte? Este oare necesar un referendum pe această tematică înainte de elaborarea noii Constituţii? Care credeţi că ar fi răspunsul românilor?

Vă daţi seama că, dacă aveam un rege în fruntea ţării, tot acest catastrofal scandal nu ar fi avut loc?

Ruxandra Paul este doctorand şi bursieră a Departamentului de Ştiinţe Politice la Universitatea Harvard.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...