Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România, între războiul civil şi statul de drept

Ruxandra Paul 11.09.2012 - 18:17

Statul de drept e bine merci, nu a fost niciodată în pericol, spune domnul Victor Ponta. Da, zice şi domnul Traian Băsescu, România este un stat de drept, iar evenimentele recente nu au făcut decât să confirme această ...

Share

Statul de drept e bine merci, nu a fost niciodată în pericol, spune domnul Victor Ponta. Da, zice şi domnul Traian Băsescu, România este un stat de drept, iar evenimentele recente nu au făcut decât să confirme această realitate, surprinzătoare pentru mulţi, dar prilej de satisfacţie pentru preşedintele ţării, pentru că instituţiile statului de drept funcţionează şi reacţionează la abuzuri, dovadă reinstalarea domniei-sale la Cotroceni.

 

Experţii din delegaţia Comisiei de la Veneţia insistă, precizând că misiunea lor este să constate ce se întâmplă cu statul de drept în România. Cum ce se întâmplă?! Funcţionează!

Dar Curtea Constituţională? Ce au păţit membrii Curţii Constituţionale? Arestaţi, ameninţaţi, intimidaţi, persecutaţi, denigraţi, care mai este crunta lor soartă? au vrut să ştie delegaţii Comisiei de la Veneţia.

Ah, coana mare Curtea Constituţională?! Face foarte bine, nebunatica, de la excelent în sus. Acum schimbă mobilele, drăguţa de ea, că şi-a tras mobilă placată cu aur, o frumuseţe. Şi mape de fiţe, tot cu foiţă de aur, su-u-per!... Dacă au fost schimbaţi judecătorii CCR? Ha, ha, ha, ce glumă! Mergeţi să-i vedeţi, domnilor experţi veneţieni, mergeţi şi vă convingeţi,  avem unul şi de 85 de ani... Cum să-i schimbe cineva? Unde mai găsim aşa ceva, membri ai fostului Partid Comunist Român, ha, ha, ha, pe unul chiar îl cheamă Ceauşescu şi este chiar rudă cu Nicolae Ceauşescu, he, he, dar şi-a schimbat numele.  O! dacă CNSAS ar avea grai să vorbească. Dar nu, dacă nici Aspazia Cojocaru nu a colaborat cu Securitatea, atunci de ce am păcătui? Mergeţi, domnilor experţi europeni, mergeţi şi-i vedeţi vii şi naturali, comunişti de bizuială, nu a fost schimbat niciunul. Liniştiţi-o pe doamna Reding, că tare îngrijorată era sărăcuţa, vai! nu care cumva să fie schimbat  vreunul. Calmaţi-l şi pe domnul Barroso! În afară de mobilă, nimic nu se schimbă la CCR, deşi, s-ar putea să fie şi altfel acum, după 22 de ani de la căderea comunismului. Dacă însă doamna Reding ne asigură că acestea sunt valorile europene, sperăm că ştie ea ce vorbeşte.

Vizita delegaţiei Comisiei de la Veneţia pare, în acest moment, cel puţin inutilă. Totul în România este normal, statul de drept funcţionează duduind, iar CCR se poleieşte cu aur.

Totuşi, de-abia s-a scurs o lună de când doamna Monica Macovei declara la Realitatea TV: "Eu cred că urmează un război civil", "mă aştept la un război civil", asta după ce abia se consumase  lovitura de stat. În aceeaşi seară de 12 august, doamna Macovei mai spunea: "Cei de la conducere se definesc ca un grup infracţional organizat" şi atrăgea atenţia asupra situaţiei grave a României.

Care să fie adevărul? Să funcţioneze instituţiile atât de bine încât, în mai puţin de o lună, de la puci,  grup infracţional organizat în fruntea ţarii şi război civil să se ajungă la stat de drept, linişte şi pace?

În primul rând, interesul poartă fesul. România aspiră la spaţiul Schengen, iar pentru asta trebuie să îndeplinească nişte criterii. Cu alte cuvinte, vor europenii stat de drept? Să le arătăm stat de drept!

În al doilea rând, aşa cum am prevăzut în articolele mele precedente, lupta pentru putere se aspreşte şi ia formele înfruntărilor dintre clanurile mafiote, instituţiile statului fiind folosite ca arme în acest război. Dacă părţile beligerante se pot folosi în acelaşi stil şi de instituţiile europene, de ce nu ar face-o?

În al treilea rând, abia pe 2 decembrie democraţia din România va trece sau va pica marele examen al alegerilor parlamentare. Din 1990 până în prezent, adjudecarea puterii sau menţinerea ei s-a efectuat prin exerciţiul democratic al votului popular. "Puci", "război civil" - acestea sunt noutăţile anului 2012, când clasa politică din ţara noastră a acţionat în aşa fel încât a fost alterat climatul de normalitate democratică necesar bunei derulări a alegerilor. Jocurile politicianiste de ambele părţi s-au impus în detrimentul votului popular, electoratul a fost umilit, manipulat, intimidat, desconsiderat, marginalizat. Ce mai înseamnă democraţia şi statul de drept în România? Doar alegerile din 2 decembrie o vor demonstra.

 

Ruxandra Paul este doctorand şi bursieră a Departamentului de Ştiinţe Politice la Universitatea Harvard.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...