Replica ambasadoarei Finlandei la București la editorialul ”De ce Finlandei nu-i e frică de Rusia?”

Ulla Väistö Actualizat: 07.05.2015 - 12:45

Este adevărat că Finlanda nu a urmărit intrarea în NATO. Pe de altă parte, nici nu am exclus posibilitatea de a adera la Alianţă, dacă majoritatea populaţiei şi-ar exprima această dorinţă. Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995 şi simţim că facem parte cu adevărat din rândul societăţilor democratice occidentale.

Share

Răspunsul Ambasadei Finlandei la București față de editorialul Sabinei Fati, ”De ce Finlandei nu-i e frică de Rusia?”

Este adevărat că Finlanda nu a urmărit intrarea în NATO. Pe de altă parte, nici nu am exclus posibilitatea de a adera la Alianţă, dacă majoritatea populaţiei şi-ar exprima această dorinţă. Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995 şi simţim că facem parte cu adevărat din rândul societăţilor democratice occidentale. Politica noastră de securitate naţională are ca fundament o apărare credibilă a teritoriului, bazată la rândul său pe un serviciu militar obligatoriu. Spre deosebire de multe ţări, după sfârşitul Războiului Rece, Finlanda nu a exclus posibilitatea unui conflict în Europa. Apărarea noastră se bazează pe principiul păstrării integrităţii teritoriale în cazul oricărui scenariu posibil, într-o manieră plauzibilă. Dacă cineva violează apele noastre teritoriale, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută, în mod sigur vom reacţiona. Responsabilitatea noastră este să aflăm ce s-a întâmplat, cine a făcut faptele şi să ne asigurăm că intrusul a ieşit de pe teritoriul nostru.

De asemenea, Finlanda a dezvoltat o cooperare foarte bună cu NATO prin Parteneriatul pentru Pace, ca şi prin procesele de Planificare şi Revizuire ale Alianţei, la care Finlanda participă încă din 1994 şi 1995. Suntem membri ai Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic din 1997. În prezent, Finlanda participă la două operaţiuni conduse de NATO, în Kosovo şi Afganistan. Managementul crizelor internaţionale  s-a numărat întotdeauna printre priorităţile noastre în politica externă şi de securitate.

A spune că finlandezii nici nu vor să audă de o posibilă aderare la NATO induce cumva în eroare. Noi nu avem ca scop aderarea la NATO, dar aceasta rămâne o opţiune, în cazul în care majoritatea populaţiei finlandeze ar considera-o necesară şi benefică ţării. Nici nu ne considerăm o punte între Est şi Vest, aşa cum spuneţi în articol, ci parte integrantă din Occident prin politicile, valorile şi sistemul nostru economic. În acelaşi timp, scopul nostru a fost să păstrăm întotdeauna relaţii de vecinătate bune cu Rusia.

Editorialul dumneavoastră pare, de asemenea, să sugereze că Rusia ar exercita influenţă asupra politicii noastre externe şi de securitate prin aşa numita finlandizare. Permiteţi-mi să vă asigur că Finlanda îşi formulează deciziile din politica sa de securitate în mod independent şi participă integral şi din toată inima la politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene. Aş dori să menţionez un exemplu: Finlanda a susţinut în mod clar sancţiunile UE împotriva Rusiei, deşi contra-sancţiunile au afectat ţara noastră mai tare decât au afectat multe alte ţări membre UE.

În cele din urmă, nu credem că dictarea din exterior a tipului de politică externă pe care o ţară suverană ar trebui sa îl adopte poate fi vreodată o soluţie sustenabilă. Am văzut prea multe exemple de dictări eşuate în Europa după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Ucraina are dreptul să îşi determine propria cale într-o manieră suverană, fiind un stat suveran – la fel cum are dreptul şi Republica Moldova.