13.5 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăSpecialPatrioţi şi victime

Patrioţi şi victime

Pe vremea când declaraţiile de avere ale demnitarilor erau secrete aflam mereu numai o parte a poveştii. Pentru cine nu mai ţine minte, regimul lui Ion Iliescu avea şi el o formă originală de declarare a averilor: demnitarul o depunea la instituţia unde lucra, adică lui însuşi de fapt. În fine, după mari lupte am ajuns la nişte declaraţii de avere şi publice, şi amănunţite.

Ne-am obişnuit deja cu realitatea asta şi o luăm ca atare. Acum, de câte ori vine vorba de vreun scandal de corupţie implicând un oficial public, presa publică aproape automat în articol şi amănunte despre averea respectivului. Le citesc mereu cu pasiune. De foarte multe ori observ că avem oficiali publici bogaţi. Mai puţini în Parlament şi mai mulţi pe funcţiile înalte din administraţie (dacă veţi citi cu atenţie, majoritatea parlamentarilor sunt mai săraci decât îi crede lumea, motiv pentru care a şi eşuat greva parlamentară a opoziţiei: puterea a schimbat regulamentul şi a ameninţat că le taie indemnizaţiile de şedinţă). Şi nici despre funcţionarii simpli nu vorbesc acum.

Categoria privilegiată este la vârful instituţiilor care controlează diverse butoane, în special pe partea economică. Întrebarea logică este: de ce vrea un om bogat să lucreze la stat? Comparat cu averea lor, salariul este o nimica toată. Chiar şi salariul de înalt funcţionar public. Dat fiind că legea le interzice să mai facă afaceri legate de funcţie, sunt doar două explicaţii posibile: a) omul reuşeşte cumva să mai învârtă ceva trafic de influenţă şi să adauge totuşi la avere; b) din patriotism. Corupţie sau patriotism, asta e dilema. Evident, nu vreau să-i nedreptăţesc pe cei care chiar trăiesc din salariu, dar tendinţa asta a oamenilor bogaţi care intră la vârful instituţiilor este totuşi vizibilă cu ochiul liber.

Laurenţiu Mironescu lucra ca secretar general al Ministerului de Interne. Secretarul general ar trebui să fie, după lege, cel mai înalt funcţionar public din minister, cel care asigură acolo stabilitate, peste el vin doar funcţiile numite politic. Zic „ar trebui” pentru că e de tot râsul să numeşti ca şef al funcţionarilor apolitici din chiar ministerul ce se ocupă de administraţie pe un client politic, fost deputat PDL şi fost şef al organizaţiei PDL Constanţa. Nu e de mirare că Mazăre bate tot la Constanţa de atâţia ani dacă PDL defilează cu aşa oameni acolo. Mironescu este şi un om bogat. Nu genul de bogăţie a clasei de mijloc sau a micii burghezii. Vorbim de cinci terenuri intravilane, un apartament în Bucureşti, trei case de vacanţă şi acţiuni în şase firme. Şi, cu toate astea, el a dorit să devină funcţionar public. A simţit o chemare cumva.

Victor Ponta şi Crin Antonescu nu au ratat ocazia de a gafa făcând imediat o victimă din celălalt anchetat, senatorul Banias. Cică se pregătea să plece de la PDL şi să vină la ei şi de aceea a păţit-o. Când a fost arestat şeful de la Consiliul Judeţean Argeş înţeleg că îşi apărau omul pe ideea „un pesedist nu poate fi corupt din principiu”. Acum au ajuns să-i apere nu doar pe ai lor, ci şi pe cei care ar putea deveni ai lor. Adică avem o competiţie deschisă pentru atragerea corupţilor.

Ne-am plâns atâţia ani că avem corupţie fără corupţi. Acum, când sunt oameni acuzaţi de corupţie, aflăm că de fapt tot nu avem corupţi: avem numai patrioţi şi victime. Pe logica asta, Adrian Severin se apără în Parlamentul European declarându-se o victimă, cum este şi fostul şef al FMI, zice el. Te pomeneşti că socialiştii nu doar că nu pot fi corupţi din principiu, dar nici măcar agresori sexuali nu pot fi, tot din principiu. Severin a spus asta la audierea din Comisia Juridică a PE, unde s-a discutat cererea de ridicare a imunităţii trimisă de DNA.

Am auzit ceva discuţii îngrijorătoare că unii europarlamentari s-ar opune din principiu ridicării imunităţii, pentru a nu crea precedente. Ar fi un semnal dezastruos trimis de Parlamentul European în România, după ce ani de-a rândul Comisia Europeană a criticat Parlamentul nostru pentru că blochează dosarele de corupţie. Motiv pentru care am trimis în numele Centrului Român de Politici Europene o scrisoare deschisă membrilor PE din Comisia Juridică (atât direct, cât şi prin portalul Euractiv.com, de la Bruxelles. Varianta în engleză a scrisorii se găseşte la acest link: http://www.euractiv.com/en/future-eu/meps-apply-standards-eu-requires-romanian-mps-analysis-505045). Varianta în română mai jos:

„Stimată doamnă, stimate domn, Parlamentul European urmează să voteze cererea de ridicare a imunităţii pentru Adrian Severin. Respingerea acestei cereri nu doar că va afecta grav demersurile anticorupţie din România, dar ar fi şi un act de ipocrizie.

În aprilie, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) a cerut ca imunitatea parlamentară a lui Adrian Severin să fie ridicată. Comisia Europeană a apreciat în mod constant DNA pentru istoricul de anchete imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt în România. Din 2005, DNA a trimis în judecată pentru corupţie peste 1400 de oficiali români, obţinând condamnări cu închisoare sau amenzi. Cu toate acestea, în cazurile de mare interes public şi cu o valoare simbolică, procurorii sunt de multe ori obstrucţionaţi în activitatea lor de către Parlamentul român. DNA a pus sub acuzare peste 30 de membri ai Parlamentului şi Guvernului. Aproape în niciunul din aceste cazuri nu s-a ajuns la o decizie în primă instanţă, cu atât mai puţin la o decizie finală. Cazul de corupţie cu cel mai înalt profil,împotriva unui fost prim-ministru, a rămas blocat ani de zile. De prea multe ori, deschiderea investigaţiilor în cazul actualilor şi foştilor membri ai Parlamentului a fost refuzată, blocând actul de justiţie. Comisia Europeană şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la încercările Parlamentului de a slăbi cadrul legislativ anticorupţie, inclusiv prin încercarea de a schimba procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi prin limitarea posibilităţii de acţiune a procurorilor.

Deoarece Parlamentul român nu este întotdeauna un actor de bună-credinţă în lupta împotriva corupţiei membrilor săi, presiunea externă exercitată de către UE este foarte importantă. În cazul în care Parlamentul European nu acceptă cererea DNA de a ridica imunitatea lui Adrian Severin, se va trimite un semnal extrem de negativ, unul care ar submina mesajul Uniunii Europene şi al societăţii civile din România, care cer reforma justiţiei de aici.

Impunitatea în Parlamentul European ar crea o scuză puternică pentru Parlamentul din România să continue utilizarea imunităţii ca un scut împotriva urmăririi penale pentru acte de corupţie. Ar fi de asemenea şi o dovadă de ipocrizie. Comisia Europeană a constatat cu îngrijorare că «Parlamentul trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt şi să permită anchetarea tuturor cazurilor relevante de către autorităţile judiciare» (raportul din februarie 2009) şi a afirmat că «România are nevoie de un angajament politic neechivoc pe termen lung pentru a duce la bun sfârşit procesul de reformă» (iulie 2009).

Cristian Ghinea este director al Centrului Român de Politici Europene

Cele mai citite

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...

SUA „vor continua” să parașuteze ajutor umanitar în Gaza

Statele Unite(SUA) "vor continua" să paraşuteze ajutor umanitar în Fâşia Gaza, a afirmat marţi un purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...
Ultima oră
Pe aceeași temă