Anul acesta au loc multe summituri, insa Summitul Mondial privind Securitatea Alimentara nu ar trebui sa se piarda in multime. Aceasta intalnire, care va avea loc la Roma, intre 16 si 18 noiembrie, ofera un impuls politic foarte necesar pentru trei teme interdependente, care se numara printre cele mai provocatoare probleme ale momentului: securitatea alimentara, biodiversitatea si schimbarea climaterica.
Ne aflam, in mod colectiv, in situatia unui esec cand vorbim de combaterea foametei. Peste un miliard de oameni din lume nu au astazi suficienta hrana pentru a-si satisface nevoile de nutritie, iar lucrurile in statele in curs de dezvoltare se inrautatesc.
Aceasta situatie este in primul rand revoltatoare din punct de vedere moral. Cum este posibil ca in secolul XXI, dupa ce am trimis oameni pe Luna si i-am adus inapoi, sa nu fim capabili sa hranim pe toata lumea de pe aceasta planeta? Mai mult, decidentii trebuie, de asemenea, sa admita ca insecuritatea alimentara este legata de efectele persistente ale crizei economice si de continua schimbare a climei. si ca reprezinta o amenintare la fel de mare pentru comunitatea internationala. Pentru a fi onesti, trebuie sa notam ca liderii lumii au reactionat. La recentul Summit G8 din L’Aquila, Italia, ne-am asumat un angajament ferm "de a actiona la scara si cu urgenta necesare pentru a atinge securitatea alimentara la nivel global" si am promis alocarea a 20 miliarde de dolari de-a lungul a trei ani pentru acest scop.
Este un angajament considerabil, dar s-ar putea sa nu fie suficient: sunt necesare mai multe eforturi pentru a mari productia agricola, pentru a fructifica potentialul comertului de a combate insecuritatea alimentara si pentru a reactiona la impactul pe care incalzirea globala o are asupra agriculturii. Comisia Europeana a reactionat si ea, finantand securitatea alimentara printr-un numar de instrumente. Unitatea alimentara a Uniunii Europene, convenita anul trecut, a mobilizat 1,5 miliarde pentru un fond de reactie rapida in fata cresterii preturilor la alimente. si vom injecta alte 4 miliarde in urmatorii trei ani pentru a finanta activitati ce vor ajuta tarile sa-si imbunatateasca securitatea alimentara si sa se adapteze la schimbarile de clima.
Alocarea de fonduri suplimentare pentru securitatea alimentara ar trebui sa fie, printre altele, unul dintre rezultatele-cheie ale pachetului financiar pe care UE il sustine cu putere la urmatorul eveniment de pe agenda summiturilor – Conferinta privind Clima, programata la Copenhaga, in decembrie. Schimbarile meteorologice, alaturi de frecventa si magnitudinea crescande ale fenomenelor extreme, vor necesita investitii substantiale pentru ca fermierii sa se poata adapta cu succes. Aceste schimbari lovesc cel mai tare in cei mai saraci, iar trendurile globale mascheaza disparitatile intre regiuni.
Micii fermieri, in special cei din statele in curs de dezvoltare, vor resimti cel mai acut efectele schimbarii climaterice. Daca nu actionam rapid, pana in 2080, cele mai sarace 40 de state, predominant situate in Africa Subsahariana si America Latina, isi vor pierde, din cauza secetei, intre 10 si 20% din capacitatea de productie a cerealelor de baza.
Solutiile pentru aceasta problema sunt la indemana. Impactul biodiversitatii este de multe ori inteles insuficient – mai exact, i-am subevaluat contributia la combaterea provocarilor globale. Cu cat este mai divers un ecosistem, cu atat este mai rezistent la schimbari. Biodiversitatea poate fi, asadar, un fel de "polita de asigurare" naturala impotriva schimbarilor bruste de mediu si poate actiona ca un tampon in fata pierderilor provocate de aceste fluctuatii (ca si de daunatori sau de boli). Biodiversitatea este esentiala pentru o productie alimentara stabila pe termen lung. Foametea din Irlanda din secolul al XIX-lea si cea din Etiopia de la sfarsitul secolului XX ofera dovezi clare cu privire la vulnerabilitatea culturilor nediversificate la schimbarile de clima si consecintele dramatice pentru populatie pe care le implica aceasta vulnerabilitate.
Diversitatea culturilor poate oferi, de asemenea, beneficii importante pentru ecosistem. Varietatile rezistente la seceta sau inundatii nu numai ca pot mari productivitatea, dar pot, de asemenea, sa previna eroziunea solului si desertificarea. In sudul Ghanei, de exemplu, fermierii au reusit sa reduca pierderile provocate de variatiile si imprevizibilitatea regimului de precipitatii, apeland la mai multe varietati rezistente la seceta ale aceleiasi culturi. In plus, diversificarea culturilor a redus nevoia de pesticide costisitoare si daunatoare mediului. Sunt convins, asadar, ca trebuie sa acordam mai multa importanta biodiversitatii in efortul de combatere a schimbarilor climaterice si a insecuritatii alimentare. Trebuie sa dam mai multa atentie, la nivel inalt, acestui subiect.
Saptamana viitoare, cand liderii se vor intalni la Roma, sper sa ajungem la un acord cu privire la prioritatile-cheie in combaterea foametei si insecuritatii alimentare si sa infiintam un organism de consiliere cu autoritate, care sa ofere sfaturi guvernelor si institutiilor internationale cu privire la securitatea alimentara. De fapt, avem nevoie, pentru securitatea alimentara, de ceea ce Grupul Interguvernamental al ONU a facut in privinta schimbarii climaterice: un sistem de alerta global, bazat pe cunostinte. Ma aflu la inceputul noului mandat de cinci ani la Comisia Europeana; voi continua sa fac tot ceea ce pot pentru a promova aceasta chestiune importanta.
Dar si cele mai bune si inovatoare politici de donare vor ramane doar exercitii inutile daca guvernele din statele dezvoltate nu-si vor transforma angajamentele in bani reali si in imbunatatiri ale investitiilor agricole in lume. Asadar, fie ca Summitul Mondial al Securitatii Alimentare sa ofere dovezi tangibile ale angajamentelor tuturor guvernelor pentru un obiectiv comun: o lume fara foamete. Istoria ne va judeca nefavorabil daca esuam.
Copyright: Project Syndicate, 2009.
www.project-syndicate.org
