11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialGuggenheim și Gojdu. Sau cum privim la propriul trecut | OPINIE

Guggenheim și Gojdu. Sau cum privim la propriul trecut | OPINIE

O să spuneți, dragi cititori, că nu este nicio legătură între cele două personalități: fiul unui producător de oțel din Statele Unite ale Americii care a iubit arta modernă și avocatul aromân intrat în istorie prin fabuloasa moștenire lăsată românilor ortodocși „dornici de învățătură”, după cum a scris în testamentul său.

Într-adevăr, ocupați cum suntem cu dezbaterile eterne despre Guvern, Parlament, politicieni, procurori sau preocupați de „spectacolul” accidentelor rutiere, al calamităților de tot felul, de viața unor vedete efemere, pare că nu avem timp pentru reflecție, pentru istorie, artă sau cultură. Și, dacă privim cu atenție spre poveștile unor oameni adevărați din trecutul nostru sau al altora, se cuvine să ne facem o radiografie a atitudinii noastre de azi.

Solomon Guggenheim a fost un colecționar de artă modernă. Era dintr-o familie de producători de oțel, era bogat și îi plăcea arta. Era un colecționar autentic. Când lumea se pregătea de cel de-al doilea mare război din secolul trecut, în 1937, Guggenheim deschis un muzeu pentru colecțiile de artă modernă pe care le-a cumpărat din toate colțurile lumii. La început, s-a numit chiar „Museum of Non-Objective Art“. Criticii de artă spun că muzeul este unul excepțional, iar lucrările găzduite de acesta poartă numai semnături celebre: Kandinsky, Cezanne, Manet, Matisse, Picasso, Chagall. Și mulți alții. Printre ei, la loc de cinste, opere ale lui Constantin Brâncuși. Un mare merit îi revine și lui Peggy G., îndrăgostită de arta modernă și avangardistă, cea care, de fapt, l-a invitat pe Constantin Brâncuși să expuna în cadrul muzeului. Muzeul a fost constituit sub patronajul Fundației Solomon R. Guggenheim. Fundația a fost înființată pentru „promovarea și încurajarea educației artistice și iluminarea publicului”, după cum scrie în documentul care stabilește scopul funcționării acesteia. Actualul sediu al muzeului, el însuși o capodoperă arhitecturală, a fost inaugurat la 21 octombrie 1959.

Muzee Guggenheim găsim astăzi la Veneția, Berlin, Las Vegas și Bilbao. Acum se împlinesc 20 de ani de la crearea Muzeului Guggenheim în Bilbao – o construcție avangardistă și un simbol al orașului Bilbao.

Prezentul s-a așezat impecabil pe trecut.

Dintr-o familie de origine aromână din Moscopole, Emanoil Gojdu a fost un luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. Născut la Oradea, în 1802, studiază dreptul la Bratislava (Pojon) și Budapesta. Aici devine avocat, iar unul dintre lucrurile pentru care maghiarii îi poartă un respect deosebit este faptul că a înlocuit limba latină cu cea maghiară în dreptul administrativ. A făcut și politică, fiind mereu un susținător al românilor ortodocși. Înainte de a muri (a decedat în 1870), și-a scris testamentul. A lăsat o mică parte din averea sa soției, dar cea mai parte a averii sale – și era un om foarte bogat – a lăsat-o unei fundații pe care a înființat-o pentru a susține pregătirea tinerilor ortodocși români. Printre cei care au beneficiat de burse Gojdu îi regăsim pe Traian Vuia, Emil Racoviță, Octavian Goga sau Victor Babeș. Personalități de necontestat ale poporului român. Dar au beneficiat de sutele de burse acordate de Fundația Gojdu tineri preoți, învățători, profesori, ingineri, medici.

Administratorii Fundației Gojdu au gestionat cu pricepere averea lăsată moștenire și chiar au sporit-o. Au ridicat în centrul Budapestei un ansamblu de șapte clădiri alăturate, înalte și legate între ele printr-o serie de curți interioare. Au depus bani în bănci și au împrumutat statul pentru a susține efortul de război.

După Marea Unire, la 1920, prin Tratatul de la Paris, țările semnatare au stabilit ca averile fundațiilor naționale să revină fiecărei țări în parte. La solicitarea Ungariei, România a început negocieri bilaterale care au durat mai bine de 15 ani. Tratatul care prevedea reîntoarcerea Fundației Gojdu a fost ratificat de România la 1937, iar Horty l-a semnat în 1939. Dar a venit războiul, negocierile au încetat, apoi comunismul s-a înstăpânit peste cele două țări, iar povestea Fundației Gojdu și a imensului său patrimoniu a părut uitată…

După 1990, mai mulți intelectuali, profesori universitari și preoți ardeleni au reînființat Fundația Gojdu. Au început demersurile pentru recuperarea unui patrimoniu estimat în 1997 la peste un miliard de dolari! A fost înființată chiar și o comisie parlamentară. Dar statul român nu a sprijinit demersurile fundației. Clădirile au fost trecute din proprietatea publică a statului maghiar în cea a primăriei unui sector din Budapesta, apoi au fost vândute… Banii din bănci și titlurile de tezaur s-au pierdut și acestea. Într-un ultim gest de salvare a aparențelor, guvernele de la București și Budapesta au semnat pentru înființarea unei alte Fundații Gojdu, pe care să o finanțeze acestea și care să respecte testamentul lui Emanoil Gojdu. S-a depus praful și pe acest ultim document.

Prezentul s-a așezat pieziș pe trecut. Așa că s-ar putea să aveți dreptate, dragi cititori, nu este nicio legătură între Guggenheim și Gojdu. Iar marile noastre teme vor rămâne mereu cele de la televizor.

 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă