21.3 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăSpecialDr. Alexandru Vlad Ciurea: Cumpătarea înseamnă sănătate

Dr. Alexandru Vlad Ciurea: Cumpătarea înseamnă sănătate

Anul trecut, în duminica de Paşte, în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, peste o mie de oameni au chemat ambulanța din cauza exceselor (mai ales) alimentare. Peste șase sute de cazuri au fost urgenţe de cod roşu şi galben, adică grave și foarte grave. Au mai fost chemate ambulanțe și pentru intervenții la accidente rutiere (unele cauzate de consumul de alcool).

„Atacul” dezlănțuit asupra bucatelor pregătite cu ocazia acestei mari sărbători dăunează grav sănătății. După cel mai lung post de peste an, organismul poate deveni victima unui violent șoc alimentar sau provocat de excesul de alcool. Cel mai bun sfat este să dăm dovadă de cumpătare. Preparatele alimentare care se consumă tradițional în cele două zile trebuie consumate cu prudență. Carnea, mai ales cea de miel, care se digeră mai încet (este o carne grea pentru digestie) nu trebuie asociată cu paste făinoase sau cartofi, dar cu legume proaspete sau gătite cât mai puțin. Carnea de miel nu trebuie să umple farfuria! Pasca și cozonacul, „grele” și acestea (conțin ouă multe, nuci sau diferite creme) este bine să le mâncați în prima parte a zilei sau după-amiaza. Nu le asociați cu masa de prânz, chiar dacă multora le plac ouăle servite cu o felie de cozonac alături.

„Bombele” alimentare ne afectează puternic sănătatea. Meniul tradițional de Paște este plin de proteină animală, drobul care se gătește din organe de miel este bogat în acid uric. Urmează ouăle – dar, atenție, trebuie consumate cu multă moderație, întrucât ficatul nostru obosit nu le poate digera în liniște! Cozonacul sau pasca sunt încărcate de lipide și carbohidrați. De aceea, este bine ca acestea să fie consumate fie înainte de prânz, fie mai târziu, după masa de prânz, dar nu asociate acesteia!  La desert sunt mai potrivite fructele. Alcoolul în exces este și acesta periculos, așa că un pahar-două de vin reprezintă o cantitate suficientă pentru masa de Paște. Iar dacă am mâncat bine și am și băut puțin alcool, este bine să facem și puțină mișcare după aceea.

Cumpătarea este o virtute.

 Nu o spun eu, o spun textele religioase și filozofii din toate timpurile – de la grecii antici, la sfinții părinți creștini sau la budiști și filozofi din orient. Medicii și psihologii sunt de aceeași părere. “Cumpătarea creștină” este virtutea prin care credinciosul pune cuvenita măsură în toate faptele vieții sale. Inclusiv în mâncare și băutură.

Creierul (centrul de comandă) are la rândul său nevoie de cumpătare. Cu atât mai mult în aceste vremuri, în care stresul ne marchează existența.  Procesul de gândire trebuie să fie liniștit, să curgă ca un râu. Stresul nervos, faptul că ai foarte multe lucruri de făcut,creierul primește zece comenzi, le rezolvă, apoi vin alte douăsprezece. Somnul se dereglează,  nu se mai reface chimismul cerebral, dejectele creierului nu mai sunt îndepărtate, legăturile în creier nu se mai fac corect, apar oxidanți, radicalii liberi. Se produce distrugerea celulelor nervoase. Sau metabolismul merge greșit și apar în creier și metabolism celule anormale. În mod normal, organismul le recunoaște și le distruge. Dar la un moment dat, când este depășit organismul, aceste celule anormale se adună în masă și formează tumori.

Computerul, telefonia mobilă, radiațiile solare, radiațiile nucleare influențează și acestea în rău. Cumpătarea este un cuvânt de ordine care se aplică și acestor situații. Toți suntem sub stres și sunt momente în care nimeni nu te protejează. Nici copiii, nici familia, nimeni. Și-atunci trebuie să ieși singur din starea aceasta.

Creierul are nevoie de odihnă și de stimulare pozitivă.

Indiferent cât ești de obosit, trebuie să-ți asiguri cele șase ore de somn obligatorii. Cu cât ești mai obosit, cu atât nu poți să dormi. Un ceai cald, un sfert de sedativ ușor care induce somnul – iată ce poți face pentru un somn profund dacă nu poți dormi. Fără a perpetua, pentru că până la urmă orice medicament de acest tip dă dependență. Dar să nu te culci la două noaptea. Somnul cel mai bun – lucru dovedit – este între zece seara și miezul nopții. Mai bine faci tot posibilul să oprești televizorul, să nu te uiți la meciuri de fotbal, să nu ai discuții sau certuri și să te culci, după o perfectă igienă generală și, dacă poți, și cu geamul deschis. Somnul trebuie să fie cât mai liniștit. Nu trebuie să mănânci mult seara, nu trebuie să bei mult. Iar trezirea de dimineață este cel mai bun remediu pentru refacerea sănătății mentale. La trezire este indicat să bei un pahar cu apă, să te relaxezi, să gândești pozitiv. Recomand mișcarea, gimnastica de înviorare și, pentru stimularea pozitivă, muzica și soarele.

Calitățile vinului roșu

Dincolo de sucurile naturale de fructe despre care știe toată lumea că fac foarte bine, un pahar de vin roșu, chiar zilnic, pentru creier, la sfârșitul zilei, este binevenit. În primul rând, deschide vasele mici și ale inimii, și ale creierului. Este foarte important pentru creier pentru că un număr de vase au circulație terminală, nu mai au legături, se termină în „deget de mănușă”. Deci trebuie să le ții deschise. Ca să le ții deschise, trebuie să le alimentezi continuu și este bine să aduci lichide, ca să le cureți. Vinul roșu deschide aceste vase de la nivelul creierului.

De Paște, toată lumea bea vin roșu. E foarte bine, dar să ne limităm la un pahar. Două sute, două sute cincizeci de mililitri de vin roșu bun și băut încet.  De asemenea, vinul roșu mărește imunitatea, mărește activitatea cerebrală, deschide vasele așa cum am spus, dar este și un factor de poftă de viață. De plăcerea de a trăi. Prin urmare, să ne bucurăm de viață, să avem sărbători cât mai frumoase și cât mai cumpătate. 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...

Rishi Sunak își dorește ca Benjamin Netanyahu să aibă „ sânge rece” după atacul Iranului de sâmbătă

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a chemat marţi pe omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, să dea dovadă de "sânge-rece" după atacul Iranului împotriva Israelului din...

20 de țări vor cumpăra 500000 de obuze pentru Ucraina din afara Europei

Premierul ceh Petr Fiala a declarat marţi că 20 de ţări s-au angajat să cumpere o jumătate de milion de obuze pentru Ucraina din...
Ultima oră
Pe aceeași temă