Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Democraţia ţaristă şi cine mai iese-n stradă de Crăciun

Ruxandra Paul 03.01.2012 - 19:11

Românii nu au ieşit în stradă de Crăciunul ăsta, „la minus zero grade",  pentru că au fost peste zero grade şi pentru că promoţiile din supermarketuri le-au captat integral atenţia şi avânturile. Despre ...

Share

Românii nu au ieşit în stradă de Crăciunul ăsta, „la minus zero grade",  pentru că au fost peste zero grade şi pentru că promoţiile din supermarketuri le-au captat integral atenţia şi avânturile. Despre ruşi nu ştim încă nimic, pentru că ei sunt pe stil vechi şi Crăciunul lor este abia pe 6 ianuarie, deci să avem răbdare şi, sperând că va fi ger, vom afla atunci dacă temperaturile sub zero grade şi sărbătoarea ortodoxă îi vor ţine pe ruşi la casele lor.

Deocamdată situaţia se conturează în alţi termeni. De la alegerile legislative din 4 decembrie 2011 până în prezent, demonstraţii masive au loc pe întreg teritoriul Rusiei, dar mai ales la Moscova şi la Sankt Petersburg, protestatarii cerând anularea alegerilor pe motiv de fraudă, eliberarea celor arestaţi din motive politice şi libertatea presei. De exemplu, pe 24 decembrie 2011, au ieşit să protesteze în stradă 120.000 de persoane (conform organizatorilor) sau 29.000 de persoane (conform autorităţilor). Presa a apreciat la 100.000 numărul protestatarilor şi a remarcat că, în marea de oameni, steagurile roşii ale comuniştilor se amestecau cu steagurile alb-galben-negru ale naţionaliştilor şi cu cele portocalii ale mişcării Solidarnost, semn că denunţarea fraudării alegerilor din 4 decembrie vine dinspre cele mai diverse culori ale spectrului politic.

Reamintim că alegerile au fost câştigate de partidul la putere „Rusia Unită", partidul lui Vladimir Putin, cu 49,32 %. După ce în septembrie 2011 actualul preşedinte Dmitri Medvedev anunţase candidatura lui Vladimir Putin la alegerile prezidenţiale din 2012 şi recunoscuse deschis planul comun de asigurare a puterii lui Putin până în 2021, fraudarea masivă a legislativelor a declanşat un impresionant val de proteste. Exemplele arată clar că alegerile nu au fost corecte. Astfel, suma scorurilor obţinute de formaţiunile politice în regiunea Rostov era de 146,47%, ceea ce arată clar proporţiile fraudei. Un alt exemplu îl furnizează cazărmile, spitalele de psihiatrie şi penitenciarele, unde partidul de guvernământ a obţinut între 92 şi 95%, ba chiar 99% din voturi în Cecenia.

La toate acestea, puterea răspunde că Statele Unite sunt sursa acestei „destabilizări" a situaţiei politice din Rusia. Aroganţa lui Vladimir Putin este totală. „Vedeţi-vă de treburile voastre!" - este mesajul său către europeni, iar printre protestatari nu găseşte pe nici unul cu care să stea el de vorbă şi, de fapt, nici nu ştie cine protestează, pretinde el. Probabil de aceea s-au operat circa 1.600 de arestări, ca să afle Vladimir Putin cu cine are de-a face...

Momentul electoral în România este altul, în sensul că la noi încă nu am ajuns la fraude electorale şi doar sunt semnalaţi nişte paşi greşiţi pe calea unei democraţii care se încăpăţânează să rămână originală. Amânarea alegerilor locale prin asumarea răspunderii guvernamentale, adoptarea unui sistem electoral cu reprezentativitate redusă, redesenarea regiunilor pentru a favoriza electoral actuala putere şi introducerea votului extins prin corespondenţă sunt denunţate ca încălcări ale procedurilor democratice, deosebit de periculos fiind precedentul creat.

Ca o primă concluzie, recomand (re)citirea articolelor mele „Un bărbat ca Putin" şi „Păcatele puterii sau de ce va pierde opoziţia alegerile", pentru că timpul demonstrează că analizele şi previziunile mele au fost obiective şi corecte.

Am petrecut sărbătorile în ţară şi am observat că, spre deosebire de Rusia, în România marile bătălii s-au dat în supermarketuri, jandarmii făcând faţă cu greu asaltului amatorilor de promoţii de Crăciun şi Anul Nou. De unde şi concluzia finală. Este adevărat că PDL şi Traian Băsescu nu stau deloc bine în sondajele de opinie, dar la fel de adevărat este că populaţia nu manifestă nici umbră de îngrijorare la ideea că, prin manipularea jocului electoral în favoarea puterii, USL sau Victor Ponta sau Crin Antonescu nu ar câştiga alegerile. Electoratul român poate să se fi cam săturat după 8 ani de Traian Băsescu, dar sigur nu este convins de Victor Ponta. Dovadă că mulţi spun că îl preferă pe... Dan Dia-conescu.

Întrebarea pe care v-o propun la început de an este lega-tă de un zvon. Am auzit că la unele primării - nu puţine! - ajutoarele sociale ar fi deturnate spre scopuri electorale, în special către structurile mafiote de cartier, care pot influenţa voturile populaţiei. Nu-mi vine să cred; totuşi întreb: e adevărat sau e un simplu zvon?  Text Box:

 

Ruxandra Paul este doctorand
şi bursieră a Departamentului de Ştiinţe Politice la Universitatea Harvard

Citește totul despre:

Comentarii

loading...