Ce va urma după căderea Guvernului Grindeanu? | OPINIE

Melania Cincea Actualizat: 22.06.2017 - 08:42

Alianţa PSD-ALDE a reuşit, azi, să-şi dărâme propriul Guvern. Imoral, dar democratic. Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu a trecut cu 241 de voturi "pentru", din 248 exprimate. Reconfirmând că Liviu Dragnea deţine controlul în PSD şi îl va deţine probabil, implicit, şi pe cel al puterii. Până la o eventuală sentinţă care i-ar fi nefavorabilă. Ce urmează însă?

Share

Alianţa PSD-ALDE a reuşit, azi, să-şi dărâme propriul Guvern. Imoral, dar democratic. Moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Grindeanu a trecut cu 241 de voturi "pentru", din 248 exprimate. Reconfirmând că Liviu Dragnea deţine controlul în PSD şi îl va deţine probabil, implicit, şi pe cel al puterii. Până la o eventuală sentinţă care i-ar fi nefavorabilă. Ce urmează însă?

Pe linie instituţională, următorul pas va fi ca alianţa de guvernare să cadă de comun acord asupra unei variante de premier cu care să meargă la consultări cu preşedintele României.

Nu poate spune nimeni, acum, dacă Liviu Dragnea a renunţat la visul său de a ajunge prim-ministru. Mai ales că are o decizie favorabilă a CCR, care, cu doar o zi înaintea moţiunii de cenzură, şi-a anunţat motivarea deciziei prin care, în 4 mai, respinsese ca inadmisibilă sesizarea Avocatului Poporului referitoare la art. 2 din Legea 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor. Articolul acela care le interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, adică şi lui Liviu Dragnea. Şi spune CCR, acum, că această interdicţie încetează în caz de reabilitare, amnistie şi dezincriminare. Rămâne, însă, de văzut dacă, pentru acest vis personal, Liviu Dragnea va mai risca o “piruetă” legislativă de genul OUG 13 şi, implicit, tensiuni politice şi sociale şi proteste cu alte sute de mii de oameni ieşiţi în stradă şi cerându-i demisia. Lui şi camaralei sale.

Nu poate spune nimeni, acum, nici dacă Liviu Dragnea a renunţat la ideea de a avea la înaintare un prim-ministru marionetă, aşa cum l-a avut pe Sorin Grindeanu, şi de a-şi păstra rolul de premier de facto. Dar s-ar putea să fie mai precaut în privinţa desemnării persoanei. Măcar pentru a evita o altă trădare şi o posibilă viitoare scăpare de sub control a situaţiei.

Există şi posibilitatea ca PSD-ALDE să facă o nominalizare agreată de preşedinte, un politician fără probleme penale.

Altfel, dacă se va ajunge în situaţia ca preşedintele să nu le accepte numirea şi să facă o nominalizare neagreată de majoritatea din Parlament, înseamnă că va fi posibil să ajungem la dizolvarea Parlamentului şi, apoi, la alegeri anticipate. Potrivit art. 89 din Constituţie, dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi respinge două astfel de solicitări, preşedintele poate să îl dizolve, dar numai după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Unii opinează că ar fi o variantă bună. Da, teoretic, Nu, practic. În primul rând, deşi alegerile anticipate sunt, teoretic, o soluție pentru rezolvarea unui crize de acest gen, practic, până la soluţionare, e prelungită criza prezentă.  Apoi, nu poate oferi nimeni asigurări că, după alegeri, vom avea o altă majoritate parlamentară, că partidele din Opoziţie vor lăsa deoparte orgoliile şi loviturile reciproce, că se vor coaliza şi, mai ales, că vor convinge electoratul de dreapta să participe la vot şi să le dea puterea.

În atare situaţie, până la normalizarea situaţiei, adică aceea de a avea un Guvern care să aibă şi sprijinul politic în Parlament, pot trece vreo şase luni. Două luni până la expirarea primului termen în care Parlamentul nu acordă votul de încredere primei variante de premier desemnate de preşedinte. Încă cel puţin o lună pentru cererea celui de-al doilea vot de încredere.

Apoi, după o posibilă dizolvare a Parlamentului, încă maximum trei luni pentru organizarea de alegeri anticipate, aşa cum prevede art. 63 din Constituţie. Apoi, încă o lună până la numirea unui nou Guvern. Rămâne de văzut dacă dl Iohannis îşi va asuma prelungirea crizei.

Pe linie de partid, va urma, probabil, fie o repoziţionare, o reconciliere în notă spăşită a disidenţilor din aripa Grindeanu-Ponta, fie plecarea, voluntară sau nu, a lor sau măcar a unora din partid.

Dar pare improbabil – cel puţin acum – ca PSD să nu-l mai vrea pe Liviu Dragnea la vârf şi să organizeze alegeri pentru revocarea lui, doar pentru că acesta i-a retras sprijinul politic propriului Guvern. De altfel, nu l-au taxat pentru lucruri mult mai grave. Un exemplu relevant, proaspăt în memorie şi, posibil, readus la un anumit moment în prim-plan, este episodul OUG 13.

Au fost doar câteva voci, numărabile pe degetele de mâini, care au protestat. În rest, ceilalţi au aplaudat această lovitură pe care PSD şi Guvernul Grindeanu au încercat să o dea statului de drept, în favoarea unei găşti politico-penale. Le-au aplaudat şi minciunile la care au apelat – ba pentru a legitima ordonanţele-problemă, ba pentru a le ascunde de ochii presei, ba pentru a le pune în circuit – şi modul în care au sfidat sute de mii de români. Apoi, să nu uităm de solidarizarea PSD cu Liviu Dragnea, imediat după condamnarea acestuia, nici de faptul că, în ciuzda acestei tinichele, a fost ales ca număr unu al partidului.

Deci, nu anticipez mari schimbări, mai ales după moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu, care a reconfirmat că Liviu Dragnea încă deţine controlul în partid. Până la o eventuală sentinţă judecătorească nefavorabilă.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...