19.6 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăSpecialCapitalistii, natura si trecutul

Capitalistii, natura si trecutul

Citesc in fiecare an revista Capital, topul primilor 300 de oameni bogati. Ma voi referi la numarul 5, noiembrie 2006. Ma intereseaza mai putin volumul averii lor si mai mult sursa acestora. Nu voi lua in discutie legalitatea sau moralitatea dobandirii capitalului.
Ceea ce m-a frapat de aceasta data, comparand sursele de imbogatire din lumea noastra cu cele ale altor lumi, este aerul inconfundabil de capitalism de lumea a treia: romanii foarte bogati isi obtin banii preponderent din specularea “resurselor naturale”: petrol, terenuri, din retele hoteliere preluate de la vechiul regim, din mosteniri restituite, nicidecum din inventii spectaculoase, bine exploatate si bine vandute, adica din ceea ce umanitatea produce dincolo de “natura”: creatiile mintii oamenilor, intruchipate in civilizatie si cultura. Cu cateva exceptii, bogatii mari ai Romaniei capitalizeaza mai ales din “osanza” naturii si din cea a trecutului comunist si interbelic.
La noi “lectia” este aceea ca investitia in istovirea eficienta a mintii omenesti din care rezulta creatii spectaculoase care, odata vandute, fac lumea sa progreseze este o contrareteta de succes social si material. Guvernarile impartasesc si incurajeaza tacit aceasta idee cand este vorba de politica de investitii in cercetare si educatie.
Lumea, ca investitori, incepe sa se divida foarte clar in trei categorii: investitorii in know-how, investitori in productia de marfa fizica si comert, investitori in exploatarea resurselor naturale si a terenurilor. Lor li se adauga bancherii, presarati ca un ingredient in toate lumile. Marea noutate a capitalismului secolului XXI este succesul net al investitiei in know-how-ul informatic.
Capitalul care vine din productia de know-how, adica din investitia in foarte buna folosire a mintilor omenesti pentru progresul educatiei, informatiei, comunicarii, stiintei, serviciilor rapide, din know-how-ul pentru sanatate, este clar brand al Statelor Unite. Este vorba mai ales de oameni care au construit si dezvoltat faimoase firme de softuri, PC-uri si internet: Bill Gates, Paul Allen, Steven Ballmer (Microsoft), Michael Dell (Dell Computers), Lawrence Ellison (Oracle), Sergey Brin, Larry Page (Google). Acestora li se adauga investitorii in media si asigurari. India se deschide treptat unui capitalism de lumea intai, bazata pe informatica (Azim Premji). Cel mai bogat canadian investeste in edituri (Keneth Thomson), iar cel mai bogat latino-american, mexicanul Carlos Slim Helu, in telecomunicatii.
Europenii bogati au capitaluri cu obiecte de productie si servicii specifice economiei industriale “postmaterialiste” si comertului cu marfuri, dar nu celei informatice, tinzand sa confirme si pe aceasta dimensiune pierderea clara a competitiei economice cu Statele Unite. Vestul Europei exceleaza prin capitalisti cu investitii in produse de lux si cosmetice in Franta, Bernard Arnauld (Christian Dior), Liliane Bettencourt (L'Oreal), mobila in Elvetia (I. Kamprad), retele de magazine si industrie farmaceutica in Germania (Theo Albrecht, Adolf Merkle), confectii, Spania (Amancio Ortega). Marea Britanie are in top un indian cu investitii in otel, Lakshmi Mittal, si un rus cu investitii in petrol, Roman Abramovici. Bogatii arabi, rusi si ucraineni castiga mai ales din petrol.
Desigur, nu ii putem compara pe bogatii lumii cu bogatii Romaniei in sensul volumului capitalului. Dar este interesant sa observam unde isi plaseaza banii din care isi cresc averile. Ceea ce putem remarca rapid este faptul ca marilor investitori romani nu le place monoprofilarea investitiilor. Ei pun bani in cele mai rentabile investitii, ceea ce este firesc. Ii voi da in ordinea marimii capitalului: petrol, imobiliare, transport, edituri (I.C. Dragan), sport, asigurari, finante, comert (Tiriac), terenuri, sport, industrie (Becali), finante, imobiliare, media (Vantu), hoteluri, imobiliare, industrie, media (Paunescu). Patricu este singurul consecvent: castiga din petrol. Banii cei mari sunt investiti si se castiga mai ales din cumpararea en-gros si vanzarea la bucata a terenurilor si cladirilor postsocialiste si din exploatarea petrolului. Pe scurt, in nici un caz din stiinta adaugata. Cand profiti de aruncarea “naturii” pe piata, ca si specularea privatizarilor sau a averii antecesorilor, adica mai ales de noroc, este predictibil ca, la randul tau, sa investesti in “sursele” norocului, sa multumesti Domnului dand milioane la Muntele Athos si sa faci acte de caritate fata de saraci, ca sa iti fie iertate pacatele (cumpara indulgente). Este o capitalizare in cerc vicios. Ea nu produce dezvoltare umana, nu genereaza prosperitate, ci doar imbogatire si, eventual, milostenie.
La mijloc se intinde un evantai amplu de capitalisti industriali si comerciali, unii dintre ei axati pe productie “postmaterialista”. La coada clasamentului oamenilor bogati exista si cateva sperante. Cei care castiga din buna folosire a mintii omenesti au inca putere mica, dar este predictibil ca vor investi in ceea ce cred ei ca aduce prosperitate de secol XXI. Voi da doar doua exemple: Mariuca si Florin Talpes, Softwin, Radu Georgescu, Gecad.
Cred ca vom ajunge de la o societate polarizata intre “putred de bogati” si “putred de saraci” (expresia ii apartine lui Mircea Cartarescu) la una prospera atunci cand aceste ierarhii se vor rasturna dramatic, cu sau fara voia capitalistilor autohtoni.

Cele mai citite

Se dezumflă balonul Green Deal!

În România, nu se vorbește deloc despre eșecul reuniunii miniștrilor de mediu din UE, cu privire la adoptarea Legii pentru Refacerea Naturii. Deși grupul...

Luis Rubiales, fostul președinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, ar putea ajunge la închisoare

Luis Rubiales, fostul preşedinte al Federaţiei Spaniole de Fotbal, riscă să ajungă la închisoare din cauza problemelor ce continuă după finala Cupei Mondiale de...

Valabilitatea cardurilor de energie a fost prelungită

Guvernul a decis ca valabilitatea cardurilor de energie să fie prelungită până pe 31 mai, cu încă două luni față de termenul inițial. Aceasta...
Ultima oră
Pe aceeași temă