Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Alegerile în două tururi, o temă prea târziu descoperită

Mircea Kivu Actualizat: 19.01.2016 - 16:15

Tot mai insistente sunt luările de poziţie prin care se solicită guvernului Cioloş să modifice, prin ordonanţă de urgenţă, Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin.

Share

Tot mai insistente sunt luările de poziţie prin care se solicită guvernului Cioloş să modifice, prin ordonanţă de urgenţă, Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, astfel încât primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin. Respectivele luări de poziţie vin atât din partea mai multor organizaţii ale societăţii civile cât şi, mai recent, din partea Partidului Naţional Liberal. Legea a fost adoptată anul trecut, dar alegerea într-un singur tur fusese legiferată în mai 2011, de către majoritatea PDL (acum, parte a PNL). În 2015, PNL s-a opus prevederii privind alegerea într-un singur tur (cam fără convingere – impresia mea) atât în comisia parlamentară de resort, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor, dar în final a votat legea. Încă din februarie 2015, organizaţiile din Campania Politică fără Bariere au iniţiat un apel prin care se atrăgea atenţia asupra pericolului menţinerii sistemului cu un singur tur – apel rămas fără ecou.

Dacă privim lucrurile strict prin prisma finalităţii demersului actual – revenirea la alegerea primarilor în două tururi – el este deplin justificat. Eu unul am scris despre implicaţiile alegerilor într-un singur tur încă de atunci când s-a adoptat acest sistem (“Populismul nostru e mai bun decât al lor”, în România liberă din 15 iunie 2012). Este clar că sistemul favorizează realegerea primarilor aflaţi în funcţie, ceea ce zădărniceşte în bună parte eforturile de curăţire a administraţiei locale (în fapt, le lasă în seama DNA).

Problema apare în legătură cu constituţionalitatea schimbării legii electorale prin ordonanţă de urgenţă, cu mai puţin de şase luni înaintea alegerilor. Articolul 115(6) al Constituţiei spune că “Ordonanţele de urgenţă [...] nu pot afecta [...] drepturile electorale [...].” Preşedinta PNL interpretează noţiunea de afectare în sens exclusiv negativ: “Aceasta este interpretată în sensul de a prejudicia, a aduce atingere, a vătăma. A introduce un al doilea tur de alegeri nu înseamnă să modifici sistemul, ramâne tot uninominal, dar dă ocazia să creşti gradul de reprezentativitate. Un guvernul tehnocrat trebuie sa asigure un proces electoral democratic, corect. Nimeni nu modifică sistemul electoral în România.” Chiar dacă acceptăm acest sens, trebuie să remarcăm că, din perspectiva drepturilor primarilor aflaţi în funcţie (şi a susţinătorilor lor), alegerile în două tururi ar avea un efect negativ. Pe de altă parte, Curtea Constituţională a recomandat ca “reglementările în materie electorală să fie dezbătute în Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de excepţie, prin care Parlamentul este ocolit” (Decizia nr.51/2012). Dacă asumarea răspunderii guvernului (cazul în speţă) era considerată de CCR drept o formă de ocolire a Parlamentului, deci de îngrădire a atribuţiilor acestuia, cu atât mai mult este cazul unei ordonanţe de urgenţă, care produce efecte înainte ca forul legislativ să se fi putut pronunţa.

Modificarea legilor electorale cu mai puţin de un an înaintea alegerilor este interzisă de Curtea Constituţională (prin preluarea recomandării Codului de bune practici în materie electorală al Comisiei de la Veneţia). Comisia de la Veneţia spune clar: “Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.” Ori, sper că e clar pentru oricine că trecerea de la alegerea într-un singur tur la cea în două tururi înseamnă modificarea sistemului de scrutin, chiar dacă rămâne uninominal.

Rezumând, da, pentru alegerile locale din acest an modificarea legii electorale ar fi un câştig. Pe termen lung, ar fi o piatră de moară ataşată statului de drept. Precedentul modificării unei legi organice electorale “la solicitarea societăţii civile” ar putea fi invocat, de acum înainte, de orice guvern pentru a justifica preluarea prerogativelor de legiferare ale Parlamentului – adică încălcarea principiului separaţiei puterilor. În plus, venind din partea actualului Guvern, această acţiune, care aduce prejudicii evidente unui actor politic (PSD, care deţine majoritatea primarilor în funcţie), ar încălca neutralitatea care legitimează orice guvern “tehnocrat”.

Cât despre societatea civilă, nu-i rămâne decât să accepte consecinţele faptului că în urmă cu un an, când s-a decis soarta legilor electorale, nu a găsit resursele de sa se mobiliza cu adevărat.

 

P.S. Spre liniştea mea şi lauda sa, premierul Dacian Cioloş a declarat astăzi (marţi): “Nu cred că e democratic să modifice un guvern prin ordonanță de urgență o lege politică”.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...