Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Actualitate contrafactuală

Ovidiu Pecican 01.07.2012 - 20:51

Iată ce s-a petrecut în România alternativă, unde totul funcţionează, iar oamenii îşi realizează în viaţă toate potenţialităţile pozitive, favorabile: preşedintele Traian Băsescu, sătul să fie ignorat cu ...

Share

Iată ce s-a petrecut în România alternativă, unde totul funcţionează, iar oamenii îşi realizează în viaţă toate potenţialităţile pozitive, favorabile: preşedintele Traian Băsescu, sătul să fie ignorat cu aroganţă la summituri şi să umble prin colţuri cu mâinile îndesate în buzunarele pantalonilor, i-a solicitat premierului să meargă, în calitatea lui de şef al Executivului ţării, să participe la discuţii, cu speranţa că nu va fi întâmpinat cu aceeaşi ostilitate disimulată.

Premierul i-a mulţumit la televiziunea publică, dar a pretextat imposibilitatea lui de a merge la Bruxelles prin chestiuni urgente de sănătate. În fapt, în cursul unei întâlniri la adăpost de indiscreţiile presei, preşedintele l-a chemat pentru a-l informa că în teza lui de doctorat s-au descoperit încălcări grave ale uzanţelor, iar premierul a socotit că este mai bine pentru el şi pentru ţară să îşi pregătească o retragere demnă din prim-plan, retrăgându-se la pescuit, în localitatea unde soţia lui deţine o casă de vacanţă. Cum totuşi la summitul foarte important anunţat România trebuia să trimită pe cineva, s-a socotit că e mai potrivit să meargă, în calitate de cap al delegaţiei, vicepremierul, însoţit de experţi de la Externe recunoscuţi pentru rezultatele lor anterioare (Bogdan Aurescu, de pildă).

Între timp însă, semnalarea neregulilor doctorale a ajuns la experţii din Educaţie. Pentru că era deja al doilea caz - cel al fostului ministru de resort, dl prof. univ. dr. Mang, fiind deja notoriu şi larg mediatizat -, membrii Comisiei de etică şi cei ai CNADTU au căzut de acord, fiecare în parte şi apoi în mod concertat, că ar fi oportun să îşi facă datoria cu sobrietate şi discreţie, în cadrul unei tranzacţii impregnate de spiritul legii şi de respect faţă de valorile morale. În acest sens, dl Mang a promis că, în schimbul surdinei şi al unor comentarii publice minimale, acceptă să se retragă din viaţa universitară, înapoi în câmpul afacerilor care l-au lansat în zona lui de origine. La rândul lui, premierul Victor Ponta a promis solemn, cu deplin spirit de răspundere, că în maximum două zile de la întâlnirea cu preşedintele, în schimbul discreţiei maxime referitoare la retragerea titlului său de doctor, îşi va da demisia din fruntea Guvernului, sub un pretext legat de starea sănătăţii lui.

În cursul discuţiilor a rezultat însă că descoperirea plagiatului premierului se datorează eforturilor laborioase ale adversarilor lui politici, şi nu unei instanţe specializate, din domeniul edu-caţiei, fie ea de stat sau din societatea civilă. Aceasta a atras aten-ţia asupra intenţiilor reprobabile de şantajare politică şi de încălcare a regulilor bătăliei politice, drept care preşedintele a solicitat verificări discrete, dar efective, ale situaţiei şi luarea de măsuri atât împotriva profesioniştilor care acordaseră titlurile frauduloase de doctor în ştiinţe domnilor Mang şi Ponta, cât şi contra politicienilor - ajutaţi de serviciile secrete - care făcuseră „săpături" discrete în trecutul premierului cu scopul clar de a-l compromite. Cum în România democrată confruntarea politică dusă cu mijloace inadecvate şi în afara fair-play-ului este de neconceput, preşedintele a prezentat sincerele lui regrete către premier că apucase, într-o emisiune televizată de notorietate naţională, dintr-o scăpare inexplicabilă, să se refere inadecvat la calitatea doctoratelor româneşti în drept.

El a promis că va aduce reparaţie şi public, într-un context care să nu afecteze credibilitatea politică a cuiva, deţinătorilor efectivi ai titlului respectiv, conştient că deprecierea eforturilor unei întregi categorii de specialişti, într-un domeniu sensibil prin excelenţă, cum este cel al împărţirii drep-tăţii, este inadecvată, minimizatoare şi aducătoare de prejudicii pe seama uneia dintre puterile fundamentale ale statului democrat: cea juridică. Pentru că, de fapt, asemenea afirmaţii aruncaseră un oprobriu şi asupra lumii academice româneşti în general şi, cum momentul survenea după două mandate succesive de funcţionare prezidenţială neîntreruptă, preşedintele a mai decis că momentul retragerii lui din viaţa publică a devenit iminent, urmând ca ulterior el să se bucure de prestigiul şi respectul achiziţionate prin eforturi tenace în toţi anii cât a fost primul om în stat.

La Bruxelles, între timp, delegaţia română a obţinut nu numai promisiunea de a avea şi în perioada următoare acces la sumele de bani comunitari deja negociate anterior, ci şi un plus de asistenţă specializată pentru ca acei bani să poată fi absorbiţi cu mai mult succes decât înainte, cunoscută fiind lipsa de performanţă a României în domeniu. Întrebaţi despre importanţa participării la summit, delegaţii români au putut preciza că, în proiectul noii forme de unitate europeană puse acum la punct, România a prezentat puncte de vedere importante referitoare la implicarea suplimentară a „marginilor europene" - de sud, nord, est şi vest - în noua arhitectură, iniţiativa dobândind rapid adeziunea de principiu a altor state implicate de acest discurs (de la Portugalia la Bulgaria). Formula, menită să pună în lumină diversitatea, varietatea şi bogăţia acestor „margini" - ignorate, mai mult sau mai puţin, până acum de statele din „nucleul unional dur" -, caracteristici înţelese nu doar logistic-financiar, ci şi în termeni de sustenabilitate şi bogăţie a resursei umane („marginile" fiind, în mod curent, pieţe importante, exportatoare de forţă de muncă şi generatoare de circulaţie a valorilor şi oamenilor), a dobândit şi suportul unora dintre marile puteri europene, hotărându-se un summit pe această temă la Bucureşti, pentru începutul toamnei curente.

Odată puse la punct toate aceste chestiuni... am revenit cu viteză instantanee în România curentă, ca şi voi, dragi prieteni. De ce aş mai fi stat în cealaltă, alternativă, unde treaba merge strună, cu decenţa potrivită? Aici, unde lucrurile s-au dat peste cap, e mai nevoie de mine şi de voi.     

Ovidiu Pecican este  profesor la Universitatea Babeş-Bolyai

Citește totul despre:

Comentarii

loading...