23.9 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialAbsurdistan bucurestean

Absurdistan bucurestean

Adaptabilitatea si umorul negru al bucurestenilor sunt puse, de luni bune, la grea incercare – au de luptat, zilnic, cu efectele si provocarile unei metropole care arata ca dupa un cataclism: oriunde ai privi, nu vezi decat carosabile in reparatie, borduri desfacute sau conducte dezgropate. Viitorul va arata, pana la urma, daca supliciul locuitorilor a fost intemeiat sau nu.  

Retinerea lui Adriean Videanu fata de un potential nou mandat in fruntea Primariei Capitalei este, indubitabil, relevanta. A devenit evident ca ambitiile sale nu includ rivalizarea Baronului Haussmann, drept care nici Micul Paris de odinioara nu are sansa renasterii traite, in secolul al XIX-lea, de metropola franceza. Pe parcursul ultimelor 30 de luni, Videanu a permis slutirea capitalei printr-o serie de cladiri pe cat de hidoase, pe atat de imense – vezi, de exemplu, monstruosul proiect din proximitatea Catedralei Sfantul Iosif. Fenomenul este insa valabil pentru intreaga tara: peste tot spatiile verzi sunt inghitite de mall-uri sau alte imobile comerciale, de cladiri de birouri sau parcari. Tranzactiile de rigoare se dovedesc, de regula, dubioase, desfasurate strict in beneficiul catorva afaceristi, dar in detrimentul nenumaratilor locuitori condamnati a-si duce traiul intr-o inanimata jungla de beton.

Dar cetatenii marilor orase sunt tracasati nu doar de edili si de aliatii de afaceri ai acestora – mai nou, pe scena haosului general si-a facut aparitia si armata. In vederea celebrarii Zilei Nationale, fortele armate au primit permisiunea inchiderii sau devierii traficului din zona de nord a capitalei, bulversand, ca atare, circulatia timp de mai multe zile. Nu a contat catusi de putin faptul ca, astfel, calvarul oamenilor deja chinuiti in blocajele rutiere cauzate de santierul generalizat devenea cu totul insuportabil. Date fiind demilitarizarea politiei si a Internelor, precum si eliminarea obligativitatii stagiului militar, generalii de armata vor fi conchis, probabil, ca unicul lor mod de evidentiere era cel al plasarii unei zone intregi a orasului sub comanda militara, zile in sir. Ineptul gest nu a avut, fireste, harul trezirii vreunei exaltari patriotice in sufletele bucurestenilor, drept care parada militara, organizata in dauna si dispretul unei parti covarsitoare a locuitorilor, a augmentat, din nou, imaginea de Absurdistan a tarii. S-ar zice ca a sosit vremea pentru ca bucurestenii sa insiste, de-acum, ferm pe langa autoritati ca treburile nu mai pot continua in asemenea hal, urmand a se tine cont, pe viitor, si de confortul minim al cetatenilor.  

Deocamdata, capitala Romaniei inca pare complet sub influenta educatiei ei estice, potrivit careia cetateanul trebuie sa inghita si sa taca – eventual cu exceptia catorva disperati care mai indraznesc sa vocifereze impotriva unor stupizenii administrative. Marturisesc deschis ca, din 1991 incoace, caracterul estic al Bucurestiului nu mi s-a parut nicicand mai intens perceptibil ca in 2007 – an care trebuia sa aduca, in fine, tarii un destin mai occidental. Dar retorica de dispret si sfidare la adresa Bruxelles-ului si a Washingtonului adoptata de Guvernul Tariceanu sugereaza ca o astfel de reorientare nu va avea loc prea curand. Deloc accidental, proiectele imobiliare cu cea mai mare cautare printre oamenii de afaceri straini sunt cele situate la mica distanta de Aeroportul Otopeni – evidenta poarta catre salvare. Totodata, nu trebuie sa mire ca destui romani plecati, de ani buni, peste hotare incep sa recurga la remarce zeflemitoare, de genul "Dracula-Land", la adresa tarii de bastina. Aspectul demonstreaza ca cel putin unii dintre emigranti au optat, intre timp, pentru refuzul confruntarii imuabile cu problemele indigene, preluand, in schimb, o parte din opiniile sau prejudecatile occidentale, defel magulitoare, despre Romania.  

Strainul sosit la Bucuresti dupa o mai lunga absenta are sentimentul de a fi nimerit intr-o capitala europeana ramasa suspendata intr-o bizara falie de timp – senzatie oarecum asemanatoare celei avute la vizionarea filmelor hollywoodiene cu scene descriptive ale unor tinuturi sau obiceiuri transilvanene: nimic nu se schimba, in vecii vecilor! Pe de o parte, au reaparut haitele de maidanezi, pe de alta, cele doua sau chiar trei randuri de masini parcate pe trotuare continua sa transforme orice plimbare intr-un cosmar, turistul afabil si curios metamorfozandu-se rapid intr-un oaspete morocanos, decis sa nu mai calce prea curand in capitala Romaniei. Gradul de poluare a crescut simtitor, la fel si hazardul de a cadea, intr-o clipa de neatentie, intr-una din nenumaratele gropi sau guri de canal ramase descoperite in plin centrul orasului. Mizeria publica si opulenta privata sugereaza, din nefericire, ca Bucurestiul este pe cale sa imbratiseze un destin "european" neimaginat si nedorit de nici unul dintre locuitorii sai.  

Tom Gallagher este profesor la Universitatea Bradford din Marea Britanie

Cele mai citite

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...

Șobolanii au invadat spațiile verzi din Târgoviște. FOTO

Primăria Municipiului Târgoviște pare că a rămas restantă cu deratizarea în acest an. Șobolanii de mari dimensiuni au fost suprinși de cetățeni ai orașului-reședință a...

Nicolae Ciucă, la 20 de ani de la aderarea României la NATO: „Aceste două decenii au reprezentat cea mai bună perioadă din istoria noastră”

Preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a evidenţiat, vineri, într-un mesaj transmis cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la admiterea României în...
Ultima oră
Pe aceeași temă