Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cine întreţine criza din spitale?

Marius Ghilezan Actualizat: 19.04.2018 - 14:36
Marius Ghilezan

Recent, Anca Mureşan, un medic din Cluj-Napoca, şi-a publicat fluturaşii din lunile martie şi aprilie 2018. Dacă în luna precedentă primea din bugetul Ministerului Sănătăţii 6.065 lei, acum are 11.242, cu o gardă de sâmbătă inclusiv.

Share

Legea salarizării unitare a favorizat în primul rând personalul medical din spitalele româneşti. Recent, Anca Mureşan, un medic din Cluj-Napoca, şi-a publicat fluturaşii din lunile martie şi aprilie 2018. Dacă în luna precedentă primea din bugetul Ministerului Sănătăţii 6.065 lei, acum are 11.242, cu o gardă de sâmbătă inclusiv. Există medici la Fundeni şi la Colentina care ridică până la 3.000 de euro lunar.

Sigur că, dacă vom compara cu salariile din spitalele occidentale, acestea nu sunt prea mari. 

Bugetul public a alocat numai anul acesta 2 miliarde de euro în plus faţă de anul 2017 pentru salarizarea cadrelor medicale. 

Dar de ce au avut loc proteste într-o serie de unităţi publice?

Totul s-a datorat calculării salariilor şi limitării sporurilor la 30%. În orice ţară civilizată, salariul de bază e important, nu sporurile. Acest plafon exista şi în vechea lege, dar nu se respecta. Noua lege  153/2017, astăzi în vigoare, nu mai prevede și o limitare individuală pentru toate categoriile, fiind introduse excepții pentru sistemul sanitar, cel de apărare, ordine publică și securitate națională, tocmai pentru ca personalul din anumite categorii, care își desfășoară activitatea în condiții speciale, să poată primi sporuri mai mari de 30%. Sporurile din Sănătate nu au depășit plafonul de 30% până la derogarea dată prin OUG 9/2017, însă și -aceasta stipula că ele trebuie să se încadreze în prevederile bugetare alocate. Derogarea a fost făcută tocmai pentru ca veniturile personalului să fie satisfăcătoare, până la intrarea în vigoare a Legii 153/2017 și a Regulamentului de sporuri, care a fost elaborat ulterior de ministerul de resort. 

Numai că în practică s-a constatat că, în unele unități, diverși angajați, nu întotdeauna cei implicați în actul medical, au primit sporuri care au ajuns și la 115%. Astfel, dacă în anul 2016, spre exemplu, cuantumul total al sporurilor pentru condiții de muncă a fost, în sistemul de sănătate, de 29%, în 2017 s-a ajuns la o medie de 45%, iar dacă se includ și cuantumurile aferente gărzilor și asigurării continuității, atunci procentul este de 57%. Ceea ce înseamnă aproape dublu față de cât prevedea fosta Lege a salarizării, emisă pe timpul lui Emil Boc. Chiar și în aceste condiții, în urma aplicării Legii 153/2017, salariile medicilor și cele ale asistentelor medicale au înregistrat creșteri spectaculoase începând cu drepturile aferente lunii martie a anului 2018. Şi tot există nemulţumiri. În ceea ce privește salariile brancardierilor, îngrijitoarelor și infirmierelor, acestea vor crește etapizat, până în 2022, cu 25% dintre diferența dintre suma prevăzută în grila din 2022 și salariile astăzi în plată, informează surse ministeriale. Aici e cheia războiului. Şi aceştia fac parte din sistemul medical. Ministerul Sănătăţii trebuie să rezolve problema fără a depăşi anvelopa salarială.

Pentru că tot a ajuns în spaţiul public nemulţumirea de la Spitalul “Marius Nasta”, am fost curios să aflu cât avea şi cât are salariul un medic primar, gradația 5, Clinica de Pneumologie - în decembrie 2016: 11.784 lei, în martie 2018: 23.828 lei; biolog, gradația 5, Laborator – decembrie 2016: 5.448 lei, martie 2018: 7.678 lei; asistent medical șef, gradația 5 – decembrie 2016: 6.647 lei, martie 2018: 10.816 lei; medic primar – decembrie 2016: 7.488 lei, martie 2018: 15.160 lei, medic specialist – dec. 2016: 6.545 lei, martie 2018: 11.470 lei; asistent medical – decembrie 2016: 3.666 lei, martie 2018: 5.154 lei. Şi de unde tensiunea atunci?

Stau şi mă gândesc la mitul mistificat de către comunişti pe seama tânărului Vasile Roaită, care ar fi tras sirena la Griviţa în 1933, chemând muncitorii la grevă.  După revoluţie s-a dovedit că altul a făcut acest lucru - Constantin Negrea, dar propaganda comunistă a pus în faţă un tânăr. Oricum, şi acea grevă a fost pusă la cale de Siguranţă, nemulţumită de guvernarea ţărănistă a lui Vaida-Voevod, care micşorase salariile după marea criză mondială. Carol al ll-lea îl voia la Interne pe Armand Călinescu, dar ţărăniştii au optat pentru Gheorghe Mironescu, un fel de “Moş Tăgârţă”. Şi astfel a fost loc de o mică mare diversiune, soldată cu morţi şi răniţi. 

Revenind la situaţia de azi, o serie de manageri de spitale nu au calculat judicios noua grilă de salarizare. Cine mai pune paie pe foc? Pare că şi tandemul Hossu&Costin de la sindicate, supăraţi nevoie mare că nu mai tipăresc bonurile de masă de unde organizaţiile lor luau procente serioase. 

Nu în ultimul rând, managerii spitalelor au menţinut intenţionat starea de tensiune, printr-un calcul defectuos, fiind întristaţi de decizia Guvernului de a limita gratificaţiile. Secretarele, şoferii, asistentele din preajma lor aveau şi până la 120% sporuri. 

Dar, totuşi o femeie de serviciu dintr-un spital are, după noua grilă, 3.000 de lei net, în timp ce una din ministere 1.200 de lei. 

Sigur că nu se compară condiţiile de lucru. Una e să aduni hârtii şi alta să ai grijă de seringi şi de ambalaje toxice. 

Dar există o schimbare şi o tendinţă de normalizare a lefurilor personalului medical. 

Dacă sistemul public de sănătate a suferit o injecţie de două miliarde de euro, ca vitamină în plus, de ce totuşi spitalele nu au feşe, medicamente şi seringi?

Bugetele spitalelor se duc cam 80% pe salarii. Dacă managerii ar reduce la 70%, recalculând pe baza noii legi, ar putea împăca şi capra, şi varza. Există unități sanitare, precum Spitalul Județean din Brașov, al căror management a reușit să crească veniturile tuturor angajaților, inclusiv cele ale infirmierelor și brancardierilor, încadrându-se, în același timp, în plafonul de spor de 30%. 

Mulţi se întreabă pe bună dreptate dacă după aşa o investiţie de capital se -sesizează o anumită schimbare de atitudine faţă de -bolnavi.  

Comentarii

loading...