4 C
București
marți, 19 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCe am pierdut de la Victor Babeș până astăzi?

Ce am pierdut de la Victor Babeș până astăzi?

Zbaterea lumii în încercarea de a ieși din pandemia care ne-a îngenuncheat este un bun prilej de meditație asupra condiției noastre economice, sociale, medicale. Dar și un bun prilej de meditație asupra cercetării științifice și ambiției noastre de a conta cu adevărat pe marea hartă a lumii. Parcă suntem tot mai mici și mai dependenți de deciziile care se iau în saloanele importante din Occident. Din nefericire, contăm tot mai puțin și ne mulțumim cu foarte puțin…
 
Diferența dintre performanță și mediocritate se face ținând cont de multe repere de ordin material. Dar esența oricărei performanțe este calitatea ființei umane. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că știința medicală românească a avut vârfuri cu o reputație recunoscută la nivel mondial. Iar astăzi suntem parcă încremeniți într-un proiect interminabil de „reformă” a sistemului medical, „reformă” făcută după chipul și asemănarea unor personaje nepricepute sau insuficient pricepute pentru a sta în vârful piramidei sănătății. Astăzi ne scormonim în portofel ca să cumpărăm vaccinuri produse în laboratoare din state care au investit constant în cercetare. Acum un secol, eram printre cei care au pus bazele acestei științe a vaccinării, dacă îmi permiteți să mă exprim așa. De ce nu mai contăm?
 
Nu cunosc un savant tânăr care s-ar putea compara cu dr. Victor Babeş în ceea ce priveşte permanenta râvnă, abilitatea şi conştiinciozitatea lucrărilor sale ştiinţifice“. (Rudolf Virchow (1821-1902), fondatorul anatomiei patologice moderne)
 
Mă gândesc la Victor Babeș. Povestea sa este impresionantă și îmi face plăcere să o readuc, pe scurt, în memoria dumneavoastră. Născut la 28 iulie 1854 la Viena, dintr-un tată român și o mamă austriacă. Tatăl său, Vicenţiu (Vichentie) Babeş (1821-1907) a fost o personalitate a României. S-a aflat printre fondatorii Societății Academice Române, înființată la 22 aprilie 1866. A fost deputat în Dieta de la Viena, a condus Partidul Național Român și a făcut parte dintre oamenii de cultură care au înființat revista  „Albina“. A fost magistrat, secretar la Înalta Curte de Casație și Justiție de la Viena.
 
Victor Babeș, al doilea dintre cei șapte copii ai familiei, era pasionat de literatură, artă dramatică şi sport. A fost student al Institutului de Artă Dramatică din Budapesta. Dar sora lui, Alma, a murit de tuberculoză, iar viitorul savant a asistat la suferința ei. Moartea Almei l-a făcut să părăsească studiile dramatice și se înscrie la Facultatea de Medicină din Viena.
 
Activitatea sa științifică începe la Budapesta. Este asistent în laboratorul de Anatomie Patologică în perioada 1874-1881. Atras de microbiologie și de munca savantului francez Louis Pasteur, pleacă la Paris. Lucrează o vreme în laboratorul lui Pasteur, apoi face echipă cu Victor Cornil. Împreună cu acesta, scrie primul tratat de bacteriologie din lume.
 
La numai 30 de ani, descoperă granulațiile din citoplasmă care poartă de atunci numele de „granulațiile Babeș-Ernest“.
 
Nu m-am ocupat cu lucrările ușoare, ci de cele mai grele şi mai periculoase, atât pentru omenire, cât şi pentru cercetător. Am căutat pericolul cercetând turbarea, răpciuga, ciuma, difteria. Le-am înfrânt fiindcă am avut mijlocul de a le combate. Am găsit etiologia boalelor, bacteriologia, știința microorganismelor. Am găsit microbul febrei galbene“, mărturisea savantul.
 
În celulele creierului animalelor turbate a descoperit corpusculii virotici intraţi în literatura de specialitate cu denumirea de „corpusculi Babeş-Negri“. A descoperit valoarea serului imun care inactivează microbii, formulând principiul imunizării pasive şi a inventat o metodă originală de imunizare antirabică (o asociere de vaccin şi ser antirabic) cunoscută sub numele de „Metoda românească de tratament antirabic”. A pus în evidență peste 40 de microorganisme patogene. A descoperit o clasă de paraziţi – sporozoari intracelulari nepigmentaţi – care produc febra de Texas la animale, ceea ce a făcut ca, în 1900, la Congresul Internaţional de Zoologie de la Londra, aceşti paraziţi să fie numiţi Babesia, iar bolile provocate au fost denumite „babesiose“. Este autorul a numeroase descoperiri prezentate în peste 1.300 de lucrări şi articole ştiinţifice.
 
În semn de recunoaştere a activităţii, Victor Babeş a fost ales membru al Academiei de Medicină din Paris și a primit de trei ori premiu al Academiei de Ştiinţe din Paris. A fost distins cu titlul de cavaler al Legiunii de onoare.
 
Istoria medicinei românești are multe exemple de cercetători și savanți renumiți. A existat o stare de continuă căutare în acești oameni, au fost mereu motivați să împingă înainte știința chiar și în vremuri foarte grele, de sărăcie sau de război. Mă întreb mereu ce ne lipsește astăzi? De ce este atât de greu să fim și noi în prima linie a schimbării în bine a lumii în care trăim?
 
Este foarte adevărat că știința a avansat enorm, din toate punctele de vedere. La fel de adevărat este faptul că trăim în epoci în care performanța individuală este mult mai greu de împlinit. Paradigmele cercetării s-au schimbat. Dotările sunt altele, iar oamenii lucrează în echipe multidisciplinare. Dar dincolo de toate aceste realități (iar lista este mult mai lungă), sunt țări în care iată că se poate face performanță. Nu și la noi!…
 
Cum spuneam, această pandemie este un bun prilej de reflecție la condiția științei românești. La faptul că din inventatori și producători de vaccinuri, am ajuns o anexă pe lista de marketing și vânzări a industriei farmaceutice.
 
Suntem liberi de mai bine de 30 de ani, nu cred că ne mai putem scuza căutând să dăm vina pe trecutul comunist. Suntem membri cu drepturi depline atât ai Uniunii Europene, cât și ai NATO. Suntem o țară democratică. Ce ne lipsește?
 
Sigur, un răspuns acoperitor este foarte greu de dat și nici nu ar încăpea în paginile unui ziar. Dar dintre multele motive care mie mi-au atras atenția, m-aș opri la cel care mi se pare cel mai grav:  constructul social incorect din perspectiva meritocrației. Motiv care ține de modelul ascensiunii politice de la noi: nu trebuie să ai carte, cultură, știință ca să ajungi în funcții de decizie. Și, după cum se dovedește extrem de des, nu trebuie să ai nici caracter. Și nici patriot nu trebuie să fii. De aici, o avalanșă de angajări și promovări în sistemul de cercetare și în cel de administrare al sistemului medical care nu au nicio legătură cu buna calitate umană și profesională cerute de o funcție publică sau de una de decizie. Pe cale de consecință, niște oameni promovați fraudulos în poziții de răspundere nu vor putea nici să facă treabă, nici nu vor răspunde pentru eșec. Feudalitatea sistemului se perpetuează pentru că nimeni nu vrea să rupă acest lanț care este, în cele din urmă, un lanț al corupției.
 
Până nu vom înțelege că nu se poate construi nimic pe fum, nu ne vom putea reveni! Poate că nu ar fi rău, după modelul pe care l-am văzut recent al unui parlamentar progresist care spune că se ocupă de cultură, să își pună responsabilii decidenți un bust al lui Victor Babeș pe birou. Și în fiecare zi să îi spună direct: „Victor, nici azi nu am făcut nimic din ceea ce ai fi făcut tu!”
 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

De la Forumul Economic Mondial,  la Forumul Economic de la Saint Petersburg

Pe harta Europei există două orașe, unul de 11.000 de locuitori și altul de 5,6 milioane, care au ceva în comun: găzduiesc cele mai...

Recital de goluri la Arad! UTA și FC Voluntari au făcut spectacol în prima etapă a play-out-ului

UTA Arad a învins-o pe FC Voluntari cu scorul de 4-3, pe teren propriu, luni seară, în prima etapă a play-out-ului Ligii 1. UTA...
Ultima oră
Pe aceeași temă