Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Când va fi retras SRI-ul în cazarmă?

Marius Ghilezan 16.03.2018 - 13:50
Marius Ghilezan

SRI face lista guvernelor, are acoperiţi în media, controlează fondurile europene prin firmele legal constituite, provoacă crize, finanţează site-uri obscure, compune teme pentru agenda publică, trimite brief-uri către caporalii de presă, pe care apoi le rostogoleşte în media.

Share

Nimic nou. Asta o spunem de aproape zece ani.

Faptul că al treilea om în stat recunoaşte că şefii instituţiei de forţă scriu pe bileţele numele miniştrilor şi ale procurorilor care trebuie nominalizaţi nu e o ştire. Ştirea e că instituţia nu se supune controlului parlamentar, aşa cum precizează foarte clar legea de organizare.

Cine e de vină?

Parlamentul. Singura entitate democratică îndrituită să schimbe legile.

Cu o ureche auzim văicăreli publice ale diverşilor politicieni, iar cu cealaltă interceptăm informaţiile legate de creşterea bugetelor instituţiei. Cooperativa “ochiul şi timpanul” merge cu motoarele turate, pentru că este lăsată să zburde în afara limitelor constituţionale.

Fondurile operative cresc. Răsar fel de fel de ONG-uri, unele mai civile decât altele.

Cine îl opreşte pe Claudiu Manda, şeful Comisiei de control al SRI, să ceară lista cheltuielilor operative şi statele de plată ale acoperiţilor? Sau file din po-vestea reţelei?

În SUA audierile în Congres ale şefilor instituţiilor de forţă sunt adevărate evenimente de presă. Numiţii în funcţie tremură în faţa senatorilor sau a congresmenilor. Aici e invers. Câţiva idioţi utili sistemului se bucură că Florian Coldea şi-a bătut joc de parlamentari, fără să-şi dea seama că, de fapt, râd de prostia lor incomensurabilă, toxică şi lapidată de neuroni.

Se fac mai bine de zece ani de când l-am întrebat pe Radu Stroe, fostul şef al Comisiei de control al SRI, dacă “Parlamentul controlează serviciul secret sau serviciul secret controlează parlamentarii”.

Nu s-a schimbat nimic. În trei ani bugetul instituţiei s-a triplat. Promisul spital ultraoccidental e doar pe hârtie, în timp ce reţeaua s-a mărit. Şi-a triplat capi-talul uman. Fabrica de epoleţi duduie mult mai tare decât furnalele de la oţelării. Turnătorii de ieri sunt azi generali. Regele Mihai nu a făcut atâţia generali în timp de război cât un  preşedinte în timp de pace.

Cine e vinovat?

Establishmentul politic face în chiloţi de frică. Ficusul e legat de calorifer.

Mulţi dintre noi, cei hârşiţi în presă, avem impresia că ceea ce se întâmplă acum e un joc de-a şoarecele şi pisica. Niciunul nu vrea să-l înhaţe pe celălalt. Mascarada e de ochii lumii.

Se pare că mesajele pu-blice sunt părţi ale acordului de pace, ale negocierilor subterane, ale reîmpărţirii zonelor de influenţă şi sau aşezării pionilor în câmpul tactic. 

Poate că mai există naivi, din marea politicianistă, care cred că pot coabita în aceeaşi mare cu marele rechin. Sigur că nu trebuie să fii ihtiolog să înţelegi de ce plevuşca zburdă printre dinţii fioroşi ai ferocelui agresor al mării. Rechinul caută şi atacă peştele cel mare. Nu se satură cu mărunţiş.

Marele declic s-a produs după mandatul lui Emil Constantinescu. O întreagă reţea prorusă s-a predat Marelui Licurici.

În numele şi sub steagul înstelat al Unchiului Sam, convertiţii la noua religie fac şi desfac guverne. Arestează, comit infracţiuni, provoacă o serie de crize. Sunt lăsaţi să zburde.

Nimeni în Senatul american nu face vreo interpelare. Un  fost ambasador e om de afaceri de succes în România.

Senzaţia multora e că parteneriatul strategic are o verigă lipsă. Cineva întinde năvodul nepermis de mult.

Vodevilul cu victime şi călăi prosteşte lumea.

Trebuie să fii naiv sau cu “scheleţi” în dulap să crezi că poţi negocia strâns de gât de dinţii Marelui Alb şi să împarţi cu agresorul felii din plajă sau din apa mării.

Capul marelui balaur cade sub iataganul legii sau se transformă în caracatiţă, fiinţă cu o extraordinară putere de regenerare.  

Reîntoarcerea SRI în cazarmă se poate face extrem de simplu. Prin lege şi audieri în comisia de specialitate.

Cum se scot acoperiţii din media? Se ia una bucată secretară, vorbitoare de limbă germană, şi se pune de către un om politic să sune la Ambasada Germaniei (că tot există plăcerea de a asculta de diplomaţi) şi să ceară legea votată anul trecut în Bundestag pri-vind scoaterea acoperiţilor din media.

Se traduce şi se bagă în plen. Votul poate fi mai rapid decât zborul legii privind rachetele Patriot, după un simplu tur al marelui demis Tillerson. Şi aşa se goleşte marea televiziunilor de analişti.

Legea de organizare a serviciului, nemodificată de pe timpul lui Virgil Măgureanu, poate fi schimbată în doi timpi şi trei mişcări. Şi CIA avea firme pe teritoriul SUA şi au fost scoase de legiuitori.

Dar oare se vrea?

Comentarii

loading...