Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Burleanu vrea o Românie mică

Laurențiu Mușoiu 11.08.2020 - 00:58
Laurențiu Mușoiu

Este oficial: Liga I va avea, începând cu sezonul competițional 2020 – 2021, 18 echipe.

Share

S-a discutat mult, în anturajul fotbalului românesc, despre susținerea și puterea de influență pe care președintele Federației Române de Fotbal (FRF), Răzvan Burleanu, o are în sfera politică și chiar a serviciilor de informații.

Această “presupusă” influență – pentru care se pot aduce numeroase argumente, “coincidențe”, cum le-ar denumi unii, începând cu vizitele unor personaje politice precum Liviu Dragnea la Burleanu, în ajun de alegeri în lumea fotbalului românesc – este, în această perioadă tulbure pentru conducerea Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), cu atât mai influentă.

Practic, în aceste momente, în care președintele LPF, Gino Iorgulescu, este mai preocupat să apele în toate părțile pentru a-și scăpa odrasla, decât să conducă primul eșalon fotbalistic al României, Burleanu dirijează de la șefia FRF și LPF.

Burleanu anunță ce vrea, atunci când vrea, prin intermediul televiziunilor de sport, și, apoi, totul se transformă în decizii ale LPF, ce transferă decizia finală la federație.

Anumiți comentatori ai fotbalului românesc au vorbit despre incapacitatea FRF de a gestiona situația creată de pandemia COVID-19, dar și mai plauzibilă este vânarea unui moment propice de către Răzvan Burleanu, pentru a-l strânge cu ușa pe Gino Iorgulescu.

Să nu uităm, totuși, că ne aflăm într-un an electoral, când se pun la bătaie posturile politice din administrația locală, acolo unde Răzvan Burleanu are multe datori de plătit.

Burleanu se află la al doilea mandat la conducerea FRF, în mare măsură, mulțumită voturilor obținute de la cluburi conduse, în principal, de primării și consilii județene și era normal să ofere ceva înapoi.

Mai multe formații în Liga I și mai multe în Liga a II-a este o modalitate de a le mulțumi votanților din administrația locală.

Era însă nevoie de mai multe cluburi în primul eșalon fotbalistic al României, dacă se dorește reîntoarcerea la momente mai bune, în ceea ce privește performanța pe plan internațional.

Dacă se dorește încurajarea tinerilor de a se orienta spre o carieră în sport, în fotbal, în particular, e nevoie de mai multe cluburi în Liga I.

Un copil este atras mult mai repede să se înscrie la un club de primă divizie sau la unul de ligă secundă, decât să aibă ca idoli niște fotbaliști care se zbat în anonimatul eșaloanelor inferioare.

Spectacolul îi atrage pe copii spre sport, iar, din nefericire, chiar acest lucru lipsește în Liga I de ceva ani, mai ales de când s-a optat pentru reducerea numărului de formații și aplicarea sitemului cu playoff și playout.

Statistic, echipele din a doua parte a clasamentului primului eșalon fotbalistic al României, că s-a numit Divizia A sau Liga I, au produs mai multe talente decât cluburile din top.

Cu cât ai avea mai multe astfel de cluburi în prim planul Ligii I, cu atât va fi mai ușor să observi tinere talente, care, în altă situație, s-ar putea pierde prin eșaloanele inferioare, eventual, abandonând fotbalul după câțiva ani de chin din punct de vedere financiar și nu numai.

 

Promovarea tinerilor, pe hârtie. Pomenile primarilor, prioritate

Trecerea Ligii I la formatul cu 16 echipe este unul logic.

O țară de dimensiunile României, dacă dorește performanță trebuie să aibă mai multe cluburi în primul eșalon fotbalistic.

Să nu uităm că toate campioanele de top ale Europei au câte 20 de formații: LaLiga, Premier League, Seria A, Ligue I și Bundesliga.

Poate se consideră că România este prea mică pentru o primă ligă cu 20 de formații.

Dar iată că Serbia, o țară semnificativ mai mică decât România, din punct de vedere al întinderii și al populației, - mai puțin de jumătate din populația țării noastre -are 20 de cluburi în primul eșalon fotbalistic.

Și trebuie să ținem cont că din campionatul Serbiei se vând jucători tineri în străinătate pe bani mult mai mulți decât cei care pleacă din Liga I.

Aceasta și pentru că există vizibilitate.

Mai multe formații în prima divizie înseamnă mai multe șanse de a arunca tineri în luptă.

Iată ce prevede hotărârea FRF:

”1. Aprobă înghețarea play-offului Ligii 1, ediția 2019/2020 și pe cale de consecință menținerea ca definitivă a clasamentului actual.

2. Aprobă înghețarea play-outului Ligii 1, ediția 2019/2020 și pe cale de consecință menținerea ca definitivă a clasamentului actual.

3. Aprobă modificarea sistemului competițional al Ligii 1 de la 14 la 16 echipe, urmând ca începând din sezonul 2020/2021 Campionatul Național Liga 1 să se dispute între 16 echipe în sistem play-off/play-out, după cum urmează:

a. Sezonul regular (faza I) – fiecare echipă va disputa câte un joc în sistem tur-retur cu celelalte echipe. La finalul sezonului regular, se califică în faza play-off primele 6 echipe clasate, iar următoarele 10 echipe vor participa în faza play-out.

b. Play-off (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 1 – 6.

Fiecare echipă calificată în play-off va disputa jocuri tur-retur cu toate celelalte echipe calificate în play-off.

c. Câștigătoarea campionatului este echipa clasată pe primul loc la finalul fazei play-offului.

d. Play-out (faza II): participă echipele clasate la finalul sezonului regular pe locurile 7-16.

Fiecare echipă participantă la play-out va disputa un singur joc cu toate celelalte echipe participante la play-out (9 jocuri pentru fiecare echipă). Echipele situate pe locurile 7 – 11 după sezonul regular vor juca 5 din cele 9 meciuri pe teren propriu. Pentru clarificare, play-out-ul se va desfășura sub forma unui campionat de 10 echipe din care se dispută doar turul”.

 

Mirajul stadionului ascunde colții rechinilor imobiliari

Chindia T\rgovi;te aproape și-a asigurat prezența pentru încă un an în primul eșalon fotbalistic al României, după ce s-a impus cu scorul de 2 – 0, în barajul contra formației CS Mioveni.

Va fi însă încă un an în care fanii fotbalului din Târgoviște – un oraș cu oameni care chiar înțeleg fenomenul – nu se vor bucura de meciurile disputate de formația favorită pe teren propriu.

La Târgoviște, se vorbește de ani buni despre un stadion nou, iar după multe scenarii dictate de ineterese poilitice și imobiliare, părea că noua Chindia – echipa care oferea fotbalului românesc talente precum Cornel Dinu, fiind, în realitate, dispărută prin istoria ligilor inferioare – va avea parte de o arenă modernă.

Stadionul Eugen Popescu, situat lângă Curtea Domnească din Târgoviște a fost pe mai mult de jumătate demolat, după ce a stat, în mare parte, închis, pentru că putea să prăbușească, dar lucrările pentru noua tribună a doua au fost abandonate.

Rechinii imobiliari dau din nou târcoale terenului de mult visat.

Politicienii au dorit de mult să schimbe destinația acestui teren din inima Trârgoviștei și se pare că acum planul este aproape de reușită.

Guvernul, prin Compania Națională de Investiții, alocă bani pentru o altă bază sportivă în Târgoviște, situat într-o altă parte a orașului, care ar putea reprezenta argumentul pentru abandonarea proiectului de la Stadionul Eugen Popescu.

Primarul Târgoviștei vinde povestea conform căreia va ridica noua tribună a bătrânului stadion cu o mână de muncitori angajați ai administrației publice locale.

Totul pare un plan reușit pentru un mare tun imobiliar în Târgoviște, în dauna interesului cetățenilor și al sportului.

“În sezoanele 2020/2021, 2021/2022, 2022/2023: Promovează în Liga 1 echipele aflate pe locurile 1 şi 2 din Liga a 2-a, urmând ca echipele clasate pe locul al 3-lea și al 4-lea să dispute baraj în două manşe (tur-retur) cu echipele clasate pe locurile 14 și 13 în Liga I, iar echipele de pe locurile 15 și 16 din Liga 1 vor retrograda direct. Pentru evitarea oricărui dubiu, locul 3 din Liga a 2-a va disputa barajul cu locul 14 din Liga 1  și locul 4 din Liga a 2-a va disputa barajul cu locul 13 din Liga 1. 

Echipele organizatoare ale primei manșe vor fi stabilite prin tragere la sorți.

În toate cazurile care atrag neparticiparea la baraj a echipei de pe locul 3 și/sau 4 din Liga a 2-a, meciurile vor fi disputate de următoarea echipă din Liga a 2-a ce îndeplinește condițiile de participare”, se arată în hotărârea FRF.