11.7 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiBacalaureat 2019. Despre școli, meserii și normalitate

Bacalaureat 2019. Despre școli, meserii și normalitate

Modelul francez a fost preluat de statele europene, iar în 1925 a fost introdus și în România. Desigur, condițiile erau altele atunci. Liceele erau puține, iar absolvenții de liceu erau, de asemenea, puțini. Mult timp, acestui examen, greu accesibil, i s-a spus „de maturitate”.

 

Ce însemna acest examen de bacalaureat? De-a lungul timpului, acest examen a funcționat ca un diferențiator clar în rândul tinerilor, fiind totodată un indicator al direcției de carieră pe care o pot lua aceștia. Mulți nu se înscriau la bacalaureat, iar mulți alții nici nu își puneau problema să urmeze liceul.  

 

Stratificarea socială a fost și este normală, iar aceasta pornește de la educație. Societatea are nevoie de avocați, de medici, de ingineri și de profesori, dar are aceeași nevoie de muncitori constructori, de bucătari, de tâmplari sau de muncitori în fabrici. Sau de fermieri. Nu este nicio rușine să nu ai liceul, să fi absolvit o școală de meserii și să muncești în meseria pentru care te-ai pregătit. Orice meserie practicată corect și cu profesionalism te face om întreg!

 

Perioada comunistă, în care societatea era îndreptată forțat spre un tip de egalitarism stupid, a însemnat organizarea în fiecare liceu a examenului de bacalaureat. Este adevărat, au fost păstrate școlile profesionale, iar acestea erau direct legate de întreprinderile de atunci.

 

După Revoluția din decembrie 1989, industria românească s-a prăbușit, locurile de muncă au dispărut o dată cu fabricile și uzinele închise definitiv, iar școlile profesionale au intrat în recul. Au apărut în schimb așa numitele licee tehnologice, iar numărul instituțiilor de învățământ care organizează examene de bacalaureat a crescut. Dar nu a crescut nivelul de cunoștințe al tinerilor, iar examenul de bacalaureat a devenit un obiectiv obligatoriu pentru toți tinerii. Din nefericire, a devenit un obiectiv fals, iar din această perspectivă învățământul preuniversitar are o urgentă nevoie de reinventare. Câțiva pași s-au făcut, o serie de fabrici mari, străine, au organizat școli profesionale pentru a avea resurse calificate în timp, dar încă nu este suficient.

 

În aceeași ordine de idei, a nu te prezenta la bacalaureat sau a nu trece acest examen nu este o tragedie și nici o rușine. O evaluare proprie cinstită și o direcție de carieră asumată  înseamnă mai mult decât acest test.

 

Pe de altă parte, tinerii interesați să învețe și să meargă la universitate, trebuie să treacă prin filtrul bacalaureatului. Este un examen care confirmă un nivel al acumulării de cunoștințe. Și, din fericire, România are mulți astfel de tineri. Peste 67% de absolvenți ai clasei a douăsprezecea au „luat” bacalaureatul. 177 de tineri chiar au luat nota 10! În total, s-au înscris, după cum arată informațiile publice, 136.087 de elevi. Personal afirm că nu e puțin!

 

Bacalaureatul are rolul de a confirma statutul de absolvent de liceu, dar are mai ales rolul de a clarifica opțiunile absolvenților în ceea ce privește accesul la studiile superioare. Cine vrea să facă facultate, trebuie să fie posesor al unei diplome de bacalaureat. Dacă un tânăr sau o tânără își dorește un viitor  parcurs în universitate, bacalaureatul nu este un obstacol.

Un tânăr care vrea să devină medic neurochirurg, ca să dau acest exemplu care îmi este familiar, și care are calitățile necesare pentru o astfel de carieră, nu se poate nici teme, nici împiedica de un examen cum este cel de bacalaureat, conform sintagmei lui Cicero: „Non numero, sed pondere.” (Nu după număr, ci după greutate.)

 

Un tânăr care vrea să devină medic neurochirurg, ca să dau acest exemplu care îmi este familiar, și care are calitățile necesare pentru o astfel de carieră, nu se poate nici teme, nici împiedica de un examen cum este cel de bacalaureat, conform sintagmei lui Cicero: „Non numero, sed pondere.” (Nu după număr, ci după greutate.)

 

Bacalaureatul este parte a normalității și așa ar trebui privit. Nu este pentru toată lumea, dar acest lucru nu trebuie blamat. Ratarea bacalaureatului nu este o tragedie, iar așteptările părinților trebuie să fie simple și realiste. În egală măsură, cum spuneam, tinerii cu drag de carte nu au motive de teamă. Psihoza publică creată în jurul acestui subiect este inutilă și face rău tuturor celor implicați: elevi, părinți, profesori. Felicitări celor care au luat bacalaureatul, mă bucur că sunt și campioni absoluți între tinerii noștri și avem, iată viitor bun, și felicitări și celor care au ales să facă o meserie, și nu școală mai departe. Și ei sunt parte a viitorului nostru bun!

 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă