Campania de anul acesta a fost atipică. Atât din punct de vedere al barometrelor, cât şi al pandemiei. Aţi întâlnit măcar o dată o cohortă electorală? V-aţi mirat că majoritatea poartă măşti, chiar dacă dumneavoastră nu o faceţi.
Din punct de vedere al bătăliei politice a fost una cuminte. Nu s-au scos săbiile din teacă, nu s-au spart ţeste pentru un candidat sau altul.
Cei desemnaţi de către partide şi-au prezentat cât se poate de corect ofertele electorale. N-au lipsit cuvintele grele, dar acestea nu sunt ciomege.
Atipică a fost campania electorală din Bucureşti, unde nu s-au prezentat programe, ci doar lovituri sub centură. Poate că alegătorii nici nu voiau să audă aşa ceva. Bucureştenii sunt cunoscuţi pentru pofta de scandal.
Dacă lui Nicuşor Dan nu i s-ar fi scos înregistrările, alegătorii lui nu ar fi înţeles că nu e zeu. E ca şi ceilalţi. Nu luptă cu buzunarele goale. Are şi el o misiune şi un crâng de ciripitoare de hrănit. Până şi naivii au priceput că nu e singur pe lume şi că la 51 de ani nu e tânărul ager din poveste.
Dezvoltatorii imobiliari români au înţeles de ce doar lor li se intentau procese pentru PUZ-urile de care aveau nevoie. Nicuşor Dan nu s-a atins de niciun investitor străin. Cine mai avea îndoieli despre agenda sa ascunsă, acum a putut pricepe ce se ascunde în eroica sa salvare.
Chemarea lui la Cotroceni, în ziua în care au apărut noi probe ale corupţiei ONG-ului său ticăloşit, ne dovedeşte că e puternic susţinut de sistem. Dacă şi Klaus Iohannis garantează pentru un veros storcător de bani, e semn că e groasă lupta pentru Bucureşti.
Alegeţi pentru ca să culegeţi! Ar spune un vers electoral
Odată la patru ani, îţi alegi primarul. Nu se vor întâmpla răsturnări spectaculoase. Poate doar în câteva mari oraşe, în care USR ar putea da lovitura, fiind un partid de trend politic, poziţionat specific ca să zăpăcească pe cei naivi.
Primarul care a fost un bun gospodar nu-şi va pierde mandatul. E foarte greu pentru opoziţie să-l răstoarne, mai ales datorită risipirii voturilor pe candidaţi care nu contează.
Toţi ochii politicienilor sunt aţintiţi acolo unde alegătorii nu prea bagă de seamă. La votul politic, adică la cel exercitat pentru listele partidelor care vor da numărul de membri în consiliile locale şi judeţene. Dacă PSD pierde prima poziţie, e pe topogan pentru alegerile parlamentare. În cazul în care PNL va fi pe prima poziţie, Klaus Iohannis va urca pe calul alb al victoriei.
Cea mai ciudată şi neaşteptată prezenţă electorală rămâne formaţiunea neomarxiştilor, un conglomerat de sofisme şi de identităţi cu năbădăi. Pe vorba Generaţiei Z: “nişte distruşi, gen.”
Pericolul: pandemia neomarxistă
Dacă USR-PLUS obţine peste 20%, toate publicaţiile mondiale vor anunţa succesul progresiştilor. Cei cu agenda globalistă vor exulta.
Dacă liberalii au cu cine vota, social-democraţii, aşişderea, progresiştii, la fel, marea problemă “Eu cu cine votez?” va fi a conservatorilor tradiţionalişti. Cei din urmă, care într-o Europă a patriilor, ar fi fost cei dintâi, ştiu doar cu cine nu votează.
Vocile lumii:
“Îmi vine să murmur un vers din Shakespeare: „Un cer atât de tulbure nu se luminează fără o furtună”. Dar cine-l aude?” (Octavian Paler)
Vine o vreme când, nevoiţi de spaţiu şi de timp, înţelegem mai uşor că bătăliile politice nu sunt pe viaţă şi pe moarte şi că nu există puritanism în spaţiul de manevră al sutelor de interese
Cum poţi să nu fii un zombi?
Ca o predicţie electorală, nu se vor înregistra suprize uriaşe, chiar dacă anul acesta valul e favorabil PNL.
La alegerile locale, electoratul se uită mai mult la om, decât la partid.
Scrutinul de duminică va arăta dacă PSD e în stare să iasă din corzii asaltului prezidenţial şi al structurilor de putere.
Ca un caz specific, va putea afla cât se mai bizuie din electoratul trecut de 65 de ani.
PSD s-a dat de-a berbeleacul să le mărească pensiile. Sunt aproape 5 milioane de pensionari. Câţi le mai sunt recunoscători? În cazul în care PSD nu adună 1,5 milioane din voturile lor, e clar că are o criză de poziţionare şi trebuie să-şi schimbe strategia electorală.
Alegerile de duminică sunt un simplu test. Atât de maturitate a electoratul, cât şi a forţei partidelor. Un echilibru de scor dintre PNL şi PSD cu un USR mic ar arăta că românii nu se iau după curente ideologice străine.
Dacă USR capitalizează un scor de peste 15% e un semnal de alarmă.
Votul politic se va contoriza mai mult decât cel al numărul aleşilor
Sigur că la tabla de materii se va afişa numărul primarilor şi al preşedinţilor de consilii judeţene. În interpretări va fi ilogica post-electorală. Cum consilierii nu se pot număra cu primarii, aşa şi preşedinţii de consilii nu sunt prim secretari, cum ar vrea un liberal din Oradea.
Aşa cum ne aşteptăm toţi vor număra perele lor. Vor spune că sunt cele mai bune.
Să ne păstrăm măsura şi să nu ne amăgim cu vreo cauză! Nu e războiul nostru. Alegerile sunt despre oameni, nu despre idei talibane.
Vine o vreme când, nevoiţi de spaţiu şi de timp, înţelegem mai uşor că bătăliile politice nu sunt pe viaţă şi pe moarte şi că nu există puritanism în spaţiul de manevră al sutelor de interese.
Vrăjelile cu eroii construiţi în laborator trebuie trecute cu vederea şi tratate ca atare, cu lămâie şi dispreţ suveran.
Talibanismul – ideologia ocupantului
Talibanismul e curentul năşit de cuceritorii lumii pentru a speria oamenii simpli. Orice om cu scaun la cap pricepe că atât anticorupţia cât şi ideea de salvare sunt instrumente de dominaţie şi de control.
Cine se eliberează de cleştele ideologic, poate fi altfel decât omul ghidonat, un zombi de tras în secţia de vot cu arcanul.
Românii se vor maturiza electoral doar atunci când se vor elibera de ură şi nu vor mai judeca visceral pe unii sau alţii după încadrări străine spiritului lor.
Dacă va câştiga cineva duminică, acela nu e decât primarul, preşedintele de consiliu şi consilierii. De a doua zi, nu-şi mai aparţin. Deretică după alte reguli decât promisiunile făcute.
Atenţie la şacalii îmbrăcaţi în hermine! Nu vă luaţi după val sau credinţe false.
Hai, România!
