Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Afacerea Bechtel se întoarce în alt format

Marius Ghilezan Actualizat: 15.10.2020 - 08:13
Marius Ghilezan

“Ura!” S-a strigat la ministerul economiei după ce banca de stat Exim din SUA a anunţat că finanţează proiectele de infrastructură şi din energie până la limita de 7 miliarde de dolari.

Share

Ca un filo-american, am înţeles de la început cum e cu finanţarea. Americanii nu dau ca europenii bani gratis.
Titlurile de presă sunt încântătoare pentru cei obişnuiţi să râdă şi la un deget ridicat. 
Ambasadorul american la Bucureşti, domnul Adrian Zuckerman, a anunţat plin de solicitudine că tronsonul românesc al Via Carpathia, autostrada care va lega Gdansk-ul de Salonic, va avea bani.
Unii au sărit exaltaţi. Alţii s-au gândit la mesajul din “Moartea căprioarei:” “avem carne.”
Banii americani, aşa cum ştim, sunt condiţionaţi. Pentru a nu vorbi că mai nou şi cei europeni vor fi daţi sub ameninţarea unor sancţiuni, dacă nu se respectă statul de drept.
Nimic în viaţă nu e gratis, m-a învăţat străbuna mea, mică moşiereasă, dar mare visătoare la ziua când vor veni americanii.
Iată că visul s-a împlinit. Yankeii aduc bani cu sacii. Rezistenţa din munţi nu a fost zadarnică.
Via Carpathia este un proiect dezvoltat în cadrul Inițiativei Trei Mări. Ultimul summit al acesteia s-a ţinut la Bucureşti.

Vocile lumii

"În SUA se fac mari presiuni din partea statelor ca Guvernul Federal să finanțeze construcția de linii de mare viteză, similar National Interstate and Defense Highways Act, care a fondat în 1956 sistemul de autostrăzi federale americane. Există chiar o propunere legislativă pentru o finanțare federală de 240 de miliarde USD pentru trenuri de mare viteză. Și asta pentru că puținele inițiative actuale de construcție a trenuri de mare viteză în SUA sunt exclusiv private, dar în cele mai multe progresul este lent sau deloc," scrie Mihai Alexandru Crăciun în Republica. 

Doctrina Brezinski sau cum se apără NATO cu banii statelor membre

Doctrina Brezinski de apărare a NATO impunea încă din 1987 un coridor de securitate din Marea Nordului până la Marea Egee. Iată că după trei decenii şi ceva strategia prinde carne.
Autostrada ar urma să plece din Lituania și să treacă prin Polonia, Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria și Grecia, după cum arată site-ul Inițiativei celor Trei Mări – o platformă politică la nivel prezidenţial care reuneşte cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică şi Neagră (Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) și la care SUA sunt invitate permanent.
Toate bune şi frumoase.
Ungaria a construit recent o cale ferată rapidă cu banii chinezilor. După declanşarea războiului economic sino-american, guvernul de la Beijing s-a arătat prietenos cu o serie de ţări din Europa de Est.

Vocile lumii:
“This agreement confirms our desire to identify potential projects in Romania for which products and services of American origin or manufacture will be procured,” zice directorul Reed al EXIM SUA, omoloaga Exim Bank din România.
 

Îngrijorătoare şi degrabă întrebătoare sunt situaţiile legate de firmele americane şi produsele de peste ocean pentru construcţia autostrăzii. Vor aduce bitum, piatră şi beton de peste mări şi ţări? Cum li se vor acorda firmelor americane banii fără cuvenitele licitaţii, prevederi care au trimis pe unii miniştri la zdup?
                                                                                                   
 
Bani europeni gratis sau cei americani cu destinaţii?
Spusele directorului Exim sunt mai mult decât îngrijorătoare. Deputatul Cătălin Drulă (USR), membru în Comisia de Transporturi şi Infrastructură, a şi formulat deja câteva temeri legate de finanţare.
Există, aşa cum a spus directorul EXIM, o serie de condiţii. Adică? În cazul unui deficit excesiv, peste limita impusă de Bruxelles, banii nu se pot absorbi. Rămân în conturi. Dar mai e una.
La fel a păţit şi judeţul Timiş. Avea peste 100 de milioane de dolari de la o bancă de investiţii şi nu şi-a construit stadionul mult visat, de teamă că finanţatorul nu e disponibil pentru a da bani pe aşa ceva.

Primim ca să dăm mai departe
Finanţarea se va acorda invers ca la Bechtel, acolo unde guvernările succesive ale României au lansat pe apa sâmbetei miliarde de dolari pentru mai puţin de 40 de kilometri. Numai ca ofrandă că am fost primiţi la masa bogaţilor. Nimeni n-a crâcnit. Toţi au tăcut melc şi nu au ripostat chitic. Ba mai mult, bucureştenii au şi votat-o pe beneficiara firmei de consultanţă.
Îngrijorătoare şi degrabă întrebătoare sunt situaţiile legate de firmele americane şi produsele de peste ocean pentru construcţia autostrăzii. Vor aduce bitum, piatră şi beton de peste mări şi ţări? Cum li se vor acorda firmelor americane banii fără cuvenitele licitaţii, prevederi care au trimis pe unii miniştri la zdup?

 

Mihai Crăciun, de la asociaţia "Construim România”, ridică şi el un semn de întrebare în legătură cu finanţarea americană, care ar trebui să se realizeze exclusiv cu firme americane.
"Nici mie nu îmi este clar cum este finanţarea, pentru că sunt contradictorii cele două finanţări (cea europeană şi cea americană n.a.). Pentru finanţările europene trebuie să fie licitaţie internaţională, deschisă, în timp ce pemtru finanţarea americană trebuie să fie fix firme americane. Probabil le vor împărţi în tronsoane, un tronson cu bani americani, unul din fonduri europene, iar unul din bani de la buget,", spune Crăciun.

Fratele american are nevoie de șantiere noi


Tronsonul de autostradă Sibiu – Piteşti e prins deja în coridorul pan-european şi înscris în procedurile de finanţare europeană. Probabil că doar tronsoanele care nu au încă bani alocaţi se vor da americanilor din tot sufletul. Să facă şi ei un ban grămadă după pandemie.
Chestiunea cu dublu înţeles e cea legată de proceduri. România îşi schimbă legile, numai pentru a face pârtie firmelor impuse de finanţator, sau va accesa doar banii europeni, condiţionaţi de statul de drept?
Chestiunea e clară. Nimeni nu ne dă fără să ne ia.
Dar românul e inventiv. Mai ales atunci când anticorupţia nu stă ca sabia deasupra capului. Cei care au trimis anticorupţia pe capul românilor trimit acum, într-un hiatus de interese, firmele care să facă bani. Încredinţările directe date companiilor americane nu sunt penale. Ce nu pricepi? Blow your mind. Şi mai renunţă la coşniţă pentru fratele tău de peste Ocean...