11.1 C
București
joi, 23 septembrie 2021

Ziua Mondială a Creierului! Scurtă meditație

În fiecare an, este aleasă o temă a acestei zile speciale. O temă care să ne facă mai conștienți de suferințele creierului, mai atenți cu oamenii suferinzi și mai solidari cu aceștia. Astfel, în 2019, această zi a fost dedicată migrenelor. Migrena afectează 1 din 7 persoane si, împreună cu alte tulburări din categoria durerilor de cap, reprezintă una dintre cauzele principale de dizabilitate la nivel mondial. În ciuda impactului sau universal, migrena continua sa fie puțin recunoscută și este adesea inadecvat sau insuficient tratată.

În 2020, Ziua Mondială a Creierului a avut în prim-plan o altă mare suferință a omenirii: boala Parkinson. O afecțiune neurodegenerativă a creierului, o suferință cumplită care afectează nu numai mintea, ci și funcțiile motorii ale organismului. Simptomul distinctiv al bolii Parkinson sunt tremurul și mișcările încete, dar boala degenerativă afectează funcțiile motrice și pe cele ale creierului. Cogniția dispare treptat, somnul este tulburat, apar dureri, probleme gastrointestinale, anxietate și depresie. Pacienții nu mai simt motivația de a trăi, iar calitatea vieții acestora se reduce drastic.

 

Tema acestui an, 2021, este „Stop sclerozei multiple”.

 

La nivel internațional se transmit comunicări, statistici și mesaje legate de acest subiect, tocmai pentru a crește gradul de conștientizare globală asupra acestei teribile maladii. La fiecare cinci minute, cineva primește diagnosticul de scleroză multiplă, deci urgența acestei chestiuni este evidentă. Este un diagnostic care schimbă viața pacientului și a celor din jurul lui, pentru că efectele variază de la afectarea cognitivă la dizabilitatea fizică semnificativă. Diagnosticul precoce și accesul la tratamente de modificare a bolii sunt vitale pentru îmbunătățirea calității vieții pacientului și oprirea semnificativă a progresului bolii.

 

Peste 2,8 milioane de oameni de toate vârstele trăiesc cu scleroză multiplă (S.M.) în întreaga lume și fiecare dintre acei oameni are o poveste, prieteni, familie și vise – este mesajul celor de la Federația Mondială de Neurologie. De aceea, este important să prevenim, să mergem la control la orice semn: scleroza multiplă prezintă un sortiment larg de simptome, inclusiv oboseală, durere, probleme de vedere, probleme de coordonare și mobilitate, precum și probleme cognitive și emoționale.

Diagnosticul pus la timp, devreme, poate îmbunătăți calitatea vieții pacientului și a celor din jur.

 

A fi solidar nu presupunea neapărat gesturi mari.

 

Solidaritatea poate fi exprimată printr-o multitudine de gesturi mici. Familiile celor suferinzi de acest tip de boli degenerative știu foarte bine cât de mult li se schimbă viața după ce un diagnostic de acest fel este pus unuia dintre membri. Viața lor nu mai este aceeași. Le sunt puse la grea încercare răbdarea și atenția, trebuie să dea dovadă de o solicitudine uriașă, își schimbă ei înșiși modul de viață, orarul fiecărei zile, iar weekendurile sau vacanțele sunt puse între paranteze.

 

Calitatea vieții unui astfel de pacient se schimbă uneori într-un ritm amețitor și, în ultimul timp, toate aceste boli caracteristice mai degrabă vârstnicilor afectează generațiile mai tinere. Dar mă întorc la conceptul de solidaritate și spun că dincolo de tema unei zile internaționale sau de progresul cercetării medicale, putem crește calitatea vieții unor astfel de pacienți, ca și pe cea a aparținătorilor lor, în primul rând înțelegându-i. Apoi, ajutându-i după cum poate fiecare, și nu mă refer la ajutor material aici, ci la atitudinea noastră în fața lor.

 

Uneori pare greu de înțeles cum un om remarcabil poate ajunge în situația de a nu-și mai aminti numele celor din propria sa familie. Dar suntem în fața unei patogenii pe care încă nu am reușit să o descifrăm în totalitate și suntem în situația de a nu avea capacitatea de a vindeca aceste boli. Putem să ameliorăm sau să întârziem evoluția bolii, dar nu o putem opri.

 

În întreaga lume au fost create comunități de sprijin. Grupuri care împărtășesc aceeași suferință se reunesc și lucrează împreună pentru a găsi cele mai bune soluții pentru a ameliora calitatea vieții celor suferinzi, iar acest lucru arată că în aceste situații suntem capabili de solidaritate și înțelegere.

 

Trebuie să avem grijă de creier!

 

Statisticile arată că frecvența bolilor creierului a crescut în anii din urmă. Din păcate, stresul, mâncarea de tip fast-food, cafeaua în doze exagerate, fumatul, drogurile de orice fel, somnul neregulat, lipsa hidratării, avalanșa informațională nefiltrată de excese, raportul greșit dintre capacitățile noastre și îndeplinirea viselor proprii lasă urme. Așa cum șederea îndelungată la calculator afectează ochii și coloana vertebrală, dependența de acest instrument altminteri extrem de util creează probleme și la nivel cerebral.

 

Orice abuz duce la probleme de sănătate! Dar dacă ne doare stomacul sau ficatul sau avem febră, mergem la medic. Dar dacă ne doare capul, ajungem la medic mai târziu. Suntem obișnuiți să luăm o pastilă de durere și, de multe ori, durerea trece. Dar cauza durerii nu a fost identificată în aceste situații și este foarte greu să ne dăm seama că am putea fi afectați de o boală gravă a creierului, boală care se insinuează mai discret în organism și de multe ori ajungem la un consult târziu sau prea târziu.

 

Este foarte important atunci când simțim că ceva nu este în regulă să mergem la medic. Sigur, pot fi alarme false, dar și pe acestea tot un medic le identifică.

 

Pe de altă parte, este extrem de important să avem grijă de creier așa cum avem grijă de orice alt organ al corpului nostru. Creierul are nevoile, plăcerile și bucuriile sale. Am mai spus aceste lucruri, dar îmi face plăcere să le repet. Astfel, dormiți fără telefonul mobil pe noptieră. Culcați-vă relativ devreme și treziți-vă dimineața devreme. Deschideți ferestrele, indiferent de vremea de afară, și respirați aer curat. Beți un pahar cu apă plată. Faceți câteva exerciții de înviorare. Priviți peisajul pe fereastră, creierul iubește culorile, și ascultați muzică, o melodie care vă place. După ce vă faceți toaleta, luați micul dejun și nu evitați legumele și fructele. Mâncați puțin și cât mai sănătos. Evitați alcoolul și fumatul. Luați ultima masă în jurul orelor 18-19. Limitați-vă accesul la știri, nu trebuie urmărit tot, toată ziua. Mergeți la teatru, vedeți filme și citiți cărți. Creierul iubește toate aceste daruri pe care vi le faceți vouă înșivă și care sunt extrem de la îndemână pentru fiecare.

 

Închei aceste rânduri adăugând încă un îndemn: vaccinați-vă împotriva COVID-19! Acest coronavirus este extrem de perfid, iar oamenii care au suferințe cronice sunt extrem de vulnerabili în fața sa. Acum lucrurile au mai revenit la normal, dar oamenii de știință avertizează că un al patrulea val de COVID-19 este pe cale să atace din nou. Stă în puterea noastră să fim raționali și să ne pregătim de această potențială nouă confruntare. Vă doresc tuturor multă sănătate!

Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Ultima oră
Pe aceeași temă