Aceste zile a fost aruncată pe piață o ipoteză care afectează milioane de persoane.
Informația care a stârnit îngrijoraea atâtor de mulți români, chiar în zilele în care, de la pupitrul Palatului Victoria, șeful Guvernului, Ludovic Orban, avertizează că toți cei care promovează informații menite să introducă panică în rândul populației vor fi aspru sancționați, vine tocmai din gura vicepremierului Raluca Turcan.
Cea care, acum câteva luni, era vehiculată ca ministru al Educației a aruncat “bomba”, că anul școlar ar putea fi înghețat.
În România sunt înmatriculați în sistemul de învățământ preuniversitar aproximativ 2,8 milioane de preșcolari și elevi.
Să luăm în considerare că în sitemul preuniversitar de învățământ sunt angajate peste 200.000 de cadre didactice și deja se conturează gravitatea unei astfel de afirmații ca cea a vicepremierului Turcan.
În sistemul universitar sunt peste 270.000 de studenți.
La aceste cifre să mai adaugăm profesorii din sistemul universitar, familiile acsestor cadre didactice, părinții copiilor și ne putem da seama ce efect are asupra societății o declarație infantilă a unei persoane care ar trebui să fie cel de-al doilea lider al Guvernului.
Să ne imaginăm că o astfel de informație era lansată de un jurnalist sau de o altă persoană în spațiul mediatic.
Ce ar fi spus atunci Executivul? Am fi avut parte de sancțiunile drastice pentru fake news?
Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, la rândul ei cu numeroase bâlbe și gafe în discursul public, (dar nu la fel de grave precum cea a Ralucăi Turcan) a încercat să mai “dreagă busuiocul” și a apărut public pentru a ne spune că această măsură nu se regăsește în niciunul dintre scenariile gândite pentru pandemia de coronavirus.
Problema este că, în acest moment, nici nu există în legislația din domeniu “înghețarea anului școlar”.
Acest lucru demonstrează, din nou, dacă mai era nevoie, că actualul ministru al Educației nu cunoaște legea din acest domeniu.
Dar cel puțin am primit răspunsul la întrebarea: putea PNL să propună un ministru mai habarnist la Educație?
Răspuns: Da. Pe Raluca Turcan.
Este adevărat că Monica Anisie, în ciuda anilor petrecuți în minister, dovedește că nu cunoaște Legea Educației Naționale sau alte regulamente din învățământ, dar vicepremierul ne demonstrează că nu cunoaște, în general, mai nimic.
Miniștrii care s-au vrut la Educație, dar nu știu cu ce e mănâncă
Rămâne să felicităm PNL pentru faptul că nu a așezat-o pe Raluca Turcan în biroul ocupat cândva de Spiru Haret.
Aceasta se dovedește a fi cea mai mare realizare a guvernării liberale, cu care Ludovic Orban chiar ar trebui să se laude în campanie, atunci când va mai avea loc.
La începutul acestei săptămâni, vicepremierul Raluca Turcan a încercat să-și repare puțin imaginea, după numeroasele critici ce i-au fost aduse.
Nu a făcut altceva decât să confirme din nou lipsa de cunoaștere a sistemului educațional.
„În momentul de față, specialiștii realizează o analiză a situației la zi din perspectiva predării prin platformele online care au început să devină funcționale și din perspectiva numărului de unități școlare atrase în acest proces. După ce finalizăm această evaluare, se va lua o decizie, va fi discutată cu toți partenerii: plecând de la asociațiile de elevi, părinți și profesori, astfel încât să existe o predictibilitate în ceea ce privește modul de desfășurare a etapei de evaluare și, până la urmă, de perspectivă în care ne aflăm în acest an școlar pentru copiii din România. (…) Mi-e greu să spun, să anticipez un număr de zile, (…) cert este că această decizie va fi luată astfel încât toată lumea să aibă șansa să fie bine pregătită”, a spus Raluca Turcan.
Înțelegem de aici că doamna vicepremier a realizat într-un târziu că a vorbit pentru a se afla în treabă.
Cu toate acestea, se consideră unul dintre experți.
Măcar de această dată a spus ceea ce o țară întreagă știe: că nu avem pus la punct un sistem decent de predare a cursurilor online.
Pentru școlile din România acest lucru este încă unul primitiv, abia descoperim laptopul, proiectorul și tableta, dar de la șefia ministerului de resort ni se spune că toate merg ca pe roate – să nu mai amintim de celebrele table inteligente pe care le așteaptă școlile.
Vorbim de predare online la nivel național în condițiile în care avem:
– unități de învățământ în care au ajuns table inteligente, dar pe care zace praful, pentru că nimeni nu știe să le folosească (nu vorbim de faptul că nu sunt folosite pe timp de pandemie);
– un minister al Educației al cărui site cade când e mai mare nevoie de el;
– circa 2.000 de școli fără canalizare.
Știu, povestea cu toaletele în curte este veche și ne-am plictisit de ea, dar tocmai acest aspect este cel mai grav, că de foarte mulți ani se aruncă doar cu vorbe.
Să spunem că încheiem într-o notă optimistă
Doamna Raluca Turcan ne spune că este nevoie de timp pentru a se găsi o astfel de soluție, a “înghețării” anului școlar, în loc să recunoască faptul că a vorbit într-un moment de blackout.
„Eu am prezentat, în momentul în care mi-a fost adresată o întrebare, care sunt ipotezele de lucru în toată lumea, nu numai în România, că nu ne-am născut noi singuri învățati. Aceste trei ipoteze de lucru nu pot să nu fie cumulate. În România nu se poate întâmpla ceva cu totul diferit de ceea ce se întâmplă în țările din jurul nostru, pentru că, după un examen de evaluare, urmează posibilitatea tinerilor să treacă într-o altă etapă de educație. Așadar sistemul de educație din România, inclusiv partea de evaluare, trebuie să fie compatibilă cu ceea ce se întâmplă în străinătate”, a spus Turcan, la Realitatea TV.
Discursul a continuat cu: “bla bla bla, bla bla bla, bla bla bla etc.”.
Nu știu cine poate înțelege legătura dintre acest discurs al vicepremierului și o ipotetică anulare a anului școlar.
Doamna Turcan a vorbit mult să ne spună nimic.
Până și ministrul Monica Anisie a fost mai explicită în intervențiile sale legate de acest subiect.
Există însă și un proiect al ministerului, sprijinit de societatea civilă și de mediul privat, care mai aduce o rază de lumină printre norii, încărcați cu cine mai știe ce, care s-au strând asupra școlii românești.
Ministerul Educației și Cercetării, alături de organizația neguvernamentală Narada, cu sprijinul unui lanț de supermarket-uri, au lansat inițiativa „Reacție pentru educație”, o modalitate prin intermediul căreia tehnologia poate ajunge la profesorii și elevii din comunitățile dezavantajate.
Platforma pune la dispoziția cadrelor didactice un formular pentru exprimarea nevoilor materiale pe care aceștia și elevii lor le au în demersul pe care îl desfășoară acum pentru continuarea educației la distanță. Obiectivul acestui instrument este acela de a atrage și de a coagula comunitățile locale, astfel încât să fie acoperite cât mai multe nevoi într-un timp cât mai scurt.
Deja dotările materiale pentru profesorii din opt comunități defavorizate, în ceea ce privește educația în medii digitale și pentru elevii lor, vor fi realizate în scurt timp.
