Don Virgil e astăzi minunea prăvălită din cerul tranziției dintre capitalismul sterp și abisul lumii fără povara proprietăților.
Ca un zmeu s-a bătut în jurul Mănăstirii într-un picior (ghici ciupercă ce-i?) pentru a reduce prețul la pompe. Nu vă gândiți la pompele funebre! Acolo e preț fix, decontat de stat. Statul într-un picior.
Doar Ungaria va avea un preț mai bun la carburant.
Suntem uneori prea nerecunoscători proniei că ne-a dat un asemenea haiduc. Peste câteva zeci de ani, la statuile lui, tinerii căsătoriți vor aduce flori, la fel ca azi maramureșenii la cele ale lui Pintea Viteazu.
A luat de la îmbuibați și a dat nevoiașilor de vouchere
Meritul lui este că a luat de la bogați și a dat săracilor cu duhul. A făcut în sfârșit dreptatea cerută de globalism. A deschis calea spre lepădarea românilor de proprietăți, asta dacă zânele nu vor face farmece și oamenii vor supraviețui ca ființe de gheață. Afară-i frig, înuntru-i cald nemțesc, fie numele Don-ului lăudat! Ne va feri de coșmarul confortului și de bolile aduse de transpirații!
citește și: Europarlamentarul căruia mintea îi sună ocupat
Se naște un mit sub ochii noștri și nu-l vedem! Un viteaz a biruit lupta cu posesorii de bolizi, cu damele șue, coborâte din jaguaruri, cu babele speculante de praz. Le-a luat bruma de economii. Vă dați seama? Două miliarde de euroi a sustras de la îmbuibați. Nu le-a dus, ca alții, acasă. Nici la pompele lui (ne)funebre din județul natal. Ca un bun creștin (a fost doar membru al Organizației locale a defunctului PNȚCD), s-a gândit să ducă stăreției prea plinul din dotare.
Și dacă nu e frig în plină vară, e pentru că Marele odihnit din Marele Palat a scos din prescura domniei sale, cândva, un breaz oștean al credinței că frigul din case înzdrăvenește și vindecă rănile gutei de la prea plinul de peste ani.
Don Virgil, creația lui, a posesorului de șapcă, a pus neamul la dieta financiară. A subțiat conturile grase. S-a jupuit de pe sine pentru a da partenerilor strategici desagi la supraplin. I-a recompensat boierește pe apărătorii noștri cu scuturi orbitale. Ce mai? Suntem nerecunoscători că a dat și n-a luat pentru sine?
Modelul Don Virgil, noul Don Escobar
La școlile de gândire progresiste, va fi un model. Un macho al supleții financiare. La cursurile de dezvoltare personală, trainerii îl vor da exemplu. Cum din nimic s-a integrat în absolut și cât de rapid a ajuns din servitor jupân. Un coach al lucrului bine făcut.
Azi, cancelariile occidentale studiază efectul Don Virgil. Mai pe șleau cât de tare se poate strânge unui neam înfrânt cureaua? Pe la ei i se zice feedback, pe la mine, la moșie, scuipatul birjarului.
Ar fi putut fi Corleone, dar a ales să fie un don Escobar, jelit de sute de mii de columbieni, după dispariție. Prin mahalalele din Medellin, copiii săraci îl considerau un binefăcător. Îl divinizau. Salvatore della patria. Așa va fi și cu Don Virgil. O să vedeți.
Un Jiji al administrației. Își face milostenie. „5 bani, 10 bani”
Nerecunoscătorii îi zic azi haiduc, binefăcătorii (miruiți cu vouchere), un fel de Jiji al administrației. A vândut scump energia de la Dumnezeu, pentru a putea face milostenie publică. Mii de pensionari își vor primi la Calende, dar vor primi, ajutor de stat, prin grija lui.
Ce Robin Hood era un tâlhar? Asta doar în povești. Prin țintirea mărului a schimbat legile gravitației, astfel că jaful la drumul mare a fost scutit de judecată.
Milostivul Don Virgil a scos și molecula de gaz din mare. Darnic, cum îl știu prorocii cultului său de salvare, le-a dat jumătate lor, jumătate colectivității, adică Mănăstirii într-un picior.
Don Virgil e venerat azi de cancelarii. Mâine, i se va târnosi biserica închinării. A dat, nu a luat. Fie numele lui lăudat.
Tribunul ritului dăm, nu luăm
Cârtitorii nu văd binefacerii muncii făcute în slujba comunității. Ar fi putut fi decorat de ambasade, ridicat în rang de comisar european, un star new-age, dar a ales să fie un tribun al ritului antic și acceptat al operațiunii “dăm, nu luăm.” “Să moară dușmanii,” vorba cântecului.
Don Virgil e un cocon bine făcut. Un viu exemplu al devenirii omului de rețea. Omul potrivit la timpul potrivit.
Vor trece anii și noi tot nu ne vom da seama cât bine ne-a făcut storcând buzunarele și punând în mișcare regimental trotinetiștilor. Ce atâta poluare. CO2? Bolizi și fum.
Dibaci cârmuitor de destine, și-a dat seama cu mult înaintea noastră că statul cu fundul în mașini bengoase, producătoare de fum și de agenți cancerigeni, e un stat păgubos. Ne-a însuflețit mișcarea. Ne-a dat suflul pierdut al mersului pe jos. Cât de vizionar a fost profetul?
În viață, n-a fost venerat destul. Nerecunoscătorii l-au făcut hoț. I-au înscenat fel de fel de ambuscade. În loc să meargă alături de îngerii salvării, trebuia să colinde țara, protejat de gărzile pretoriene ale șefului cu șapcă, dăruită de vultur, contra miliarde pe table inteligente.
Vânat de mulțimea cheală de bani, a trebuit să zburde doar în limuzine blindate.
Generația “fără portofel ajungi departe” îi va ridica statui
După ce se va naște omul nou, eliberat de sumbra condiție de proprietar, vajnic supraviețuitor al bulei “fără portofel ajungi departe,” Don Virgil va intra în cartea de povești a neamului.
Un haiduc de zile mari. A umplut visteria mănăstirii într-un picior (guvernul). A redus deficitul și a hrănit nepoatele cumetrilor politici.
Fără Don Virgil, administrația ar fi fost mai stearpă. În viață, doar starostele mănăstirii i-a apreciat adevărata valoare. Don Virgil i-a umplut visteria, de unde a putut da pomeni electorale. Și așa mănăstirea într-un picior a luat locul statului. Statului degeaba. Cât mai puteți cârcoti?
Vocile lumii
Robin Hood
Haiduc legendar
Robin Hood este un personaj original din folclorul englezesc, a cărui istorie izvorăște din timpurile medievale, dar care rămâne important în cultura populară, fiind cunoscut pentru că fura de la bogați pentru a da săracilor, și pentru că lupta contra nedreptății și tiraniei.
Banda lui era formată din liberali aflați în afara legii, numiți „Merry Men” Eroul a fost subiectul multor filme, seriale de televiziune, cărți, benzi desenate și piese de teatru, scrie Wikipedia.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
