16.5 C
București
marți, 16 aprilie 2024
AcasăOp & EdOpiniiRevenirea la normalitate cere prudență și măsură

Revenirea la normalitate cere prudență și măsură

Ar fi frumos să decretăm azi că am învins pandemia de COVID-19 și, brusc, să revenim la normalitate uitând prin ce am trecut în ultimii doi ani. Din păcate, virusul nu dispare peste noapte!. Așa cum a fost nevoie de timp să se împrăștie pe planetă și să facă ravagii, este nevoie de timp pentru a-l declara învins. Mai mult, niciun studiu nu indică dispariția acestui coronavirus.  Acesta va rămâne printre noi, va mai avea puseuri violente, va mai provoca suferință. Da, vom ieși din starea de pandemie și nu, nu vom scăpa pentru totdeauna de virus.

Viața noastră s-a schimbat în timpul pandemiei. Autoritățile, mai mult sau mai puțin pricepute, au stabilit restricții, au făcut recomandări, au modificat modul de funcționare al sistemului medical.

Se pot reproșa erori, fără îndoială. Iată că acea măsură a obligativității purtării măștilor în spații libere a fost declarată neconstituțională. Iată că vaccinarea șchioapătă. Erori și poate și fărădelegi au fost și vor mai fi, indiferent de natura unei situații de urgență. Dar dincolo de reproșuri sau laude – iar medicii chiar merită lăudați – viața fiecăruia dintre noi a fost afectată direct de această pandemie, iar revenirea trebuie făcută cu înțelepciune. Să nu renunțăm la ceea ce am învățat.

Masca are rolul ei medical, indiferent de ce spune o lege sau alta

Am învățat, vrând nevrând, să folosim masca de protecție. Știu că poate fi enervantă, știu că pentru unii simbolizează o constrângere de neacceptat, dar ca medic care operează și poartă mască în spital, acest „accesoriu” are importanța lui. Iar după ce vom fi trecut de perioada aceasta pandemică, să ținem minte că am învățat să folosim masca și, atunci când suntem răciți, să o purtăm pentru a-i proteja pe cei din jur. Sau atunci când vizităm un bolnav, să punem mască pentru a-l proteja pe el, care poate avea sistemul imunitar slăbit. Sau când știm sau simțim că aerul este poluat, să punem mască pentru că ne protejează pe noi. Este, în cele din urmă, o chestiune de civilitate să funcționăm în acest fel. Dacă în Japonia se poate, ca să dau doar un singur exemplu, putem și noi.

Am învățat în această pandemie multe alte lucruri, aparent mici: să folosim mai des apa și săpunul, să utilizăm substanțe dezinfectante și chiar și să-i protejăm pe cei din jurul nostru de un banal strănut. Nu zâmbiți, par chestiuni neimportante, dar acești doi ani de COVID-19 ne-au arătat că virusul poate fi nemilos cu persoanele vulnerabile. Acele „comorbidități” despre care s-a tot vorbit la știri sunt boli cronice care se pot agrava dacă organismul afectat se întâlnește cu o viroză.

Grija pentru sănătate presupune vizite la medic

Am vorbit despre comorbidități. Adică, despre boli cronice care, sub acțiunea virusului, s-au agravat sau au dus la instalarea unor complicații grave, unele cu efect letal. Ce avem de făcut? Trebuie să ne facem analizele cel puțin o dată pe an. Sunt gratuite și îi pot arăta medicului de familie dacă este ceva în neregulă, dacă este nevoie de un consult la un medic specialist.

Totodată, sunt o serie de lucruri pe care le putem gestiona singuri. Alimentația, de exemplu, care, scăpată de sub control, duce la creșterea colesterolului și trigliceridelor în sânge, la obezitate, la probleme de tensiune arterială și la boli cardiace. Putem sau nu putem decide să mâncăm mai sănătos, mai puțin dacă avem probleme cu kilogramele în plus? Sigur că putem. Să menținem ritmul celor trei mese pe zi, să evităm grăsimile și prăjelile și să mâncăm legume și fructe nu este deloc complicat. Dar alimentatia este o chestiune de disciplină, iar disciplina înseamnă voință si viata!.

Putem renunța la obiceiurile proaste

Fumatul, de exemplu. Alcoolul, alt exemplu. Îmi dau seama că este greu să faci un fumător să renunțe la țigări, dar orice fumător poate fuma mai puțin. Alcoolul este periculos în exces. Toate tăriile fac rău creierului, dar și ficatului și nu numai. Un pahar de vin poate fi chiar o indicație medicală, dar o sticlă de vin sau mai multe atentează direct la sănătatea organismului.

Stresul este un alt dușman al imunității. Cu cât nivelul de stres este mai mare, cu atât capacitatea de apărare a organismului este mai mică. Deci, atenție la toate elementele care ne pot induce stres. La locul de muncă, pe stradă, în trafic, la magazin, acasă, în fața știrilor pline de încărcătură negativă. Toate acestea – și multe altele – pot deveni factori de stres. Este stresant atunci când cineva ne claxonează că nu am pornit suficient de repede de la semafor, dar să știți că este stresant și pentru grăbitul care claxonează.

Care este formula magică a vindecării de stres? Dacă nu vorbim despre situații care cer consult medical de specialitate, răbdarea și înțelepciunea sunt cele mai bune soluții de luptă cu stresul. Gândiți-vă că și cei cu care vă intersectați sunt oameni, au și ei probleme, sunt și ei stresați. În Franța, de exemplu, am observat că vânzătoarele din magazine zâmbesc atunci când intră un client. Și nu numai în Franța… Zâmbetul este un mijloc de „dezarmare” a încordării pe care o poate duce cu el un client. Zâmbetul relaxează și transmite un sentiment pozitiv.

Am scris de mai multe ori despre disciplina unui program al zilei. Reiau tema, nu voi obosi să o repet ori de câte ori voi avea ocazia. Deșteptarea dimineața, un pic de aer curat, un pic de muzică, toaleta, micul dejun. Toți stimulii cerebrali sunt în funcțiune și încărcați pozitiv.

Apoi – munca! Orice muncă făcută cu seriozitate aduce satisfacții. Iar după muncă, un film, un spectacol de teatru – de-acum înainte se vor redeschide sălile de spectacol, timp petrecut cu copiii în parc, plimbări, iar seara, în loc de știri furioase, o carte bună. Știu că doamnele vor spune că au foarte multe îndatoriri casnice, dar vremurile s-au schimbat, pot și domnii să folosească aspiratorul, orice cuplu poate găti împreună – ideea este să rămânem cât mai pozitivi. Calmi și înțelegători. Poate este nevoie de puțin efort, dar încercați să vedeți partea bună a lucrurilor.

Statul suntem noi, toți, iar dacă noi suntem coerenți, putem cere și statului coerență.

Lipsa de coerență a statului nostru s-a văzut limpede în multe momente ale pandemiei. Dar nu asupra acesteia vreau să insist. Vreau însă să spun că în Suedia statul nu a impus restricții, ci a avut încredere în cetățenii săi și le-a făcut recomandări. Noi, în România, nu avem încredere în stat pentru că ne-a dezamăgit de prea multe ori. Dar noi nu avem încredere nici unii în ceilalți. Nu avem încredere în profesioniști. Dacă un medic scrie o rețetă, se găsesc sute de oameni care nu au studii medicale  sau nu au studii de niciun fel, dar care știu mai bine cum funcționează un tratament medical. Uneori mă întreb dacă nu ar fi indicat ca un astfel de „atoateștiutor” să intre într-o sală de operații și să opereze pe cineva. V-ați lăsa pe o asemenea mână? Bineînțeles că nu! Și-atunci de ce să punem la îndoială recomandările unor oameni calificați?

Revin la tema noastră și spun că pandemia ne-a învățat o serie de lucruri la care este bine să nu renunțăm. Am învățat foarte multe lucruri, am pierdut foarte mult, haideți să revenim la normalitate cu înțelepciune și prudență.

Vă doresc tuturor romanilor multă sănătate!

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Șeful AIEA despre situația de la Zaporojie: “Ne apropiem periculos de un accident nuclear”

"Ne apropiem periculos de un accident nuclear" la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, denunţând recentele atacuri...

Șeful AIEA despre situația de la Zaporojie: “Ne apropiem periculos de un accident nuclear”

"Ne apropiem periculos de un accident nuclear" la Zaporojie, a avertizat luni şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, denunţând recentele atacuri...

Lucian Bode a văzut șacalii. Cine-i prinde?

Învățat despre utilitatea glonțului magic, Lucian Bode a lansat cel mai consistent mesaj de campanie electorală: “În vremuri grele, apar șacalii, care așteaptă un...
Ultima oră
Pe aceeași temă