15.7 C
București
miercuri, 17 aprilie 2024
AcasăOp & EdRațiunile militare ale canalului Bâstroe

Rațiunile militare ale canalului Bâstroe

Evangheliștii Sfântului Duh ai mediului lipsesc din apele Bâstroe. Reacțiile autorităților românești la acțiunile ucrainene de dragare sunt cam palide. Klaus Iohannis ridică pumnul la cei care, zice el, se înfierbântă. Epoleții trapezul unității de comandă #slavă Ucraina minimalizează agresiunea. Să-l fi luat gura pe dinainte pe Sorin Grindeanu? Nu a știut de secretizarea acțiunii? Despre rațiunile militare ale operațiunii din șenalul navigabil al brațului Chilia nu suflă nimeni o vorbă. Cu toate că Pentagonul a informat Congresul american despre nevoia constituirii unei baze navale la Sulina, zic surse de încredere, rațiunile militare ale adâncirii canalului Bâstroe sunt ca pâinea ascunsă sub țest.

Autoritățile Deltei Dunării au sesizat, încă din iulie, ministerele de resort. Chiar și cele de transport din Ucraina au raportat guvernului de la București că sunt puse pe treabă în Canalul Bâstroe. Și s-a trezit Sorin Grindeanu din noaptea tăcerilor premeditate și a stricat Feng-Shui-ul militar?

Ce spunea Aurescu atunci, ce spune acum? Roza vânturilor devine blazon pentru el

Vorbind azi despre situația de pe brațul Chilia, Bogdan Aurescu zice că ”Propaganda pro-rusă vrea ca România să nu mai acorde sprijin Ucrainei.” În urmă cu aproape douăzeci de ani, pe vremea când era simplu lector universitar, tot el scria un articol desprereacţiile organizaţiilor internaţionale ce au competenţe în domeniu, care au considerat, fără excepţie, că această iniţiativă a Ucrainei prezintă pericolul potenţial de a induce daune ireparabile unui exemplu de biodiversitate unic în lume.” Articolul “Proiectul ucrainean al Canalului Bâstroe din Delta Dunării – o provocare pentru dreptul internaţional al mediuluimai este public pe pagina de internet a Facultății de Drept din București.

citește și: Raliu bucureștean: Băluță calcă accelerația, Clotilde Armand preferă marșarierul

Convenția Espoo nu mai e de actualitate. Războiul a făcut tabula rasa dreptul internațional. Astăzi, #slava Ucraina tocmește învoielile înarmării. Dacă citești și distihul celebrului orelist al limbii engleze, Iulian Fota, șeful Institutului Diplomatic Român:  “problema Bâstroe a fost „admirabil tratată” de către președinte Klaus Iohannis,” prinzi în piept decisiva: „Totul pentru Ucraina, nimic pentru România.”

Dar cum rămâne cu secretul – care nu e chiar mare secret – transformării unei părți a Deltei Dunării în bază navală de război?

Desen: Forța navală – David Lozeau, artist american celebru pentru compozițiile sale cu cranii  

Datele problemei încep să prindă contur public. Discuțiile nu mai sunt doar la nivel de experți. În cazul în care Congresul va admite finanțarea unei asemenea entități militare, e clar că războiul din Ucraina va mai dura. Dacă va cădea Odesa, întreaga flotă de război a Ucrainei se va muta la gurile Dunării.

Delta Dunării – bază navală militară, un proiect neștiut de români

Va fi folosită Delta ca bază navală, doar pentru a anula interdicțiile militare impuse de Convenția de la Montreux? În 1936, după cum se știe, Turcia obținea acordul puterilor europene de a limita traversarea navelor militare prin Strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Același document, în vigoare și astăzi, nu admite prezența navelor militare mai grele de 15.000 de tone, deci a portavioanelor, în Marea Neagră.

Prin Senatul american a trecut deja o lege Black Sea Security Act of 2022 (Vezi pagina Congresului AICI), prin care s-a pus temelia noii baze navale. Oare de ce Podul de jumătate de miliard de euro de la Brăila spre Măcin nu are încă bretelele puse?

YouTube video


Generalii Pentagonului nu se iau după colegii lor ieșiți la pensie, ci după principiile strategice și de conduită, gen, un militar de carieră se plictisește în afara frontului. “Suntem în faza finală a acestui conflict. Trupele ucrainene din Donbass sunt imobilizate. Nu au apă suficientă, nu au asistență medicală. Au doar suficientă muniție pentru a mai rezista câteva săptămâni,” prorocirea colonelul în rezervă Douglas McGregor, fost consilier al secretarului apărării al fostului președinte Donald Trump, nu e luată în seamă. Multe alte voci ale intelligence-ului occidental susțin că arsenalul de luptă pregătit pentru Ucraina, de către țările NATO, va ajunge în ”the Day After.” Tancurile promise nici n-au intrat încă în faza de producție. Dar, deh, diplomația păcii e sfârtecată și peste hoitul ei s-a pus @slava Ucraina și glorie mangoților de pe Wall Street. Privirea pizmașă a (în) civilului Iulian Fota provoacă din scârbă un filo-rusism de circumstanță. Așa arată euroatlantiștii? Te întrebi ascultându-l pe parașutatul serviciilor în răposatul PNȚCD.

Tulai, câți tulei de propagandă naște pădurea!

Mai există indivizi suficienți, asemănători acestuia, în Autobaza de influenceri ai pădurilor. Te iau durerile de cap, cine a ajuns să ne apere securitatea națională? Un gânsac al propagandei, bine îndopat, organizator de doctorate la Universitatea București, măcăne studenților că timpul îndestulării a trecut. Și că trebuie să strângem cureaua pentru frontul răsăritean. Tulai, câți tulei de propagandă, ar zice Badea coborât la Stația Libertății, cu papornița de clisă pentru fata lui de la școlile înalte.

Revenind la Pentagon, cunoscătorii știu că, înainte de a se lua vreo decizie militară, sunt chestionați experții din celebrele lor Think-thank-uri. Analistul Harlan Ullman concepe o schemă de pasare a Convenției de la Montreux, prin înființarea unei baze navale în Delta Dunării, folosind nave românești. Conceptul său strategic poate fi lecturat în The Atlantic Council, sub titlul: NATO trebuie să profite de oportunitatea strategică actuală din Marea Neagră.

Oportunitatea deschiderii unui port militar la Sulina nu este dezbătută în societatea românească. Dar cine ne întreabă pe noi?

VOCILE LUMII

Harlan Ullman

Fost ofițer naval american

Harlan Ullman e fost ofițer de marină și fost consilier al mai multor secretari de stat din Administrația americană. În prezent oferă consultanță strategică mai multor guverne. El a inventat paradigma “shock and awe” (Șocul și uimirea este o strategie militară bazată pe utilizarea unei puteri copleșitoare și a unor manifestări spectaculoase de forță pentru a paraliza percepția inamicului asupra câmpului de luptă și a distruge voința lor de a lupta) Pe modelul său strategic s-a realizat desantul aeropurtat în Irak

“Prin Convenția Europeană a Dunării (semnată în anul 1856), navele militare pot naviga pe fluviu, nefiind supuse limitelor impuse de Montreux. Ca urmare, ambarcațiunile mici americane, posibil înarmate cu Tomahawks sau rachete de  suprafață cu rază lungă de acțiune, ar putea opera în Marea Neagră. Există posibilitatea refacerii flotei de război a României, țară aflată încă sub comanda SUA. O altă opțiune este staționarea forțelor militare în Delta Dunării, care pot opera fără restricții de intrare în Marea Neagră,” susține fostul ofițer naval Harlan Ullman, pe site-ul The Atlantic Council.

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezanhttp://mariusghilezan.ro/
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...

SUA va ajuta prudent Ucraina și Israelul

Noile proiecte de ajutor american pentru Ucraina şi Israel, anunţate luni de şeful republican al Camerei Reprezentanţilor, vor fi utile celor două ţări, a...

Jens Stoltenberg: România are un rol esențial în apărarea flancului estic al NATO

România este esențială pentru apărarea flancului estic al NATO, a spus Jens Stoltenberg, șeful NATO, după discuția avută marți cu președintele Klaus Iohannis, potrivit...
Ultima oră
Pe aceeași temă