24.3 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

Pe cine a mai dus la groapă cioclul aurului românesc?

Misiunea ei, moștenită de la ministrul oengist Vlad Alexandrescu, demis prea timpuriu, nu era să salveze cultura Munților Apuseni, ci să blocheze proiectul minier. În urma acțiunii sale, aproape 500 de oameni au rămas fără locuri de muncă.

Dacă azi comunitatea minieră e pustie, localnicii plecând în pribegie în urma șomajului de aproape 90%, asta ca principala consecință a fatidicului său plan de blocare a investițiilor miniere, pe cine mai salvează salvatorii?

Recent am dezvăluit, într-o anchetă, conținutul de tip “fairy tale” al singurei opere duse până la sfârșit de către Corina Șuteu: Dosarul Roșia Montană, depus la UNESCO.

Puțină lume își mai aduce aminte de isprăvile sale culturale. Dar cei ce și-au pierdut locul de muncă nu o uită. O consideră cioclul aurului românesc.

Mitul salvatorului bine plătit

Plictisindu-se pe “Insula 42”, firma ei de apartament, mai marii din USR-PLUS au recomandat-o edilului Timișoarei, Dominic Fritz, pe post de consultant extern pentru programul ”Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii.”

Neamțul, învățat cu obiceiurile locului, încă de pe vremea când deretica printr-un cămin local, n-a vrut să-i supere pe șefii de partid și a acceptat provocarea. A angajat-o pe Șuteu, prin firma ei, printr-un contract de 27.000 de Euro, plătiți în trei runde, potrivit dezvăluirilor presei locale.

Nouă mii de Euro pe lună sunt bani buni pentru un manager cultural de oriunde. Dar când lumea culturală timișoreană ar fi așteptat ca slăvita salvatoare să-și suflece mânecuțele și să treacă la rânduială, în loc de cooperare, ea a sosit montată să facă o segregare intelectuală, să provoace ceartă și să-l pună pe primarul ales în poziții stânjenitoare față de cetățenii urbei.

Sigur că Dominic Fritz nu e la prima greșeală. El a mai comis-o și cu city-manager-ul adus tot de la București, sfidând competențele locale.

Încă de la început, prin aroganță și nervozitate, Fritz și-a dezvăluit fața, nu și diplomele de studii. Pentru el, Timișoara era doar o haltă în cariera sa, proiectată de către o serie de astre știute, dar nedivulgate încă.

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Fritz s-a ars la buzunar. Dar nu dădea de la el

Pentru Dominic Fritz, Corina Șuteu n-a fost un pansament, ci de-a dreptul sare pe rană. În loc să medieze taberele intelectuale, încă din prima sa zi de muncă a stârnit o și mai mare dihonie, poziționându-se de la început de partea unei confrerii literare, degrabă certărețe și mai cătinel creatoare.

Ea a plecat la drum cu foaia de parcurs scrisă dinainte: decapitarea conducerii Asociației “Timișoara 2023, Capitala Europeană a Culturii,” condusă de Simona Neumann, managerul de proiecte culturale care a reușit să o bată chiar pe propriul teren, Corina Șuteu, susținând pe vremea ministeriatului său un alt oraș.

Deh, nu toate cucoanele împart zâmbete și politețuri! Mai există și venin pe lumea asta. Bănățenii s-au cam săturat de viniturile care le-au croit de prea multe ori destinul.

Dacă ar fi avut o minimă aplecare spre comunitatea oamenilor de cultură, Dominic Fritz ar fi descoperit cu siguranță o persoană mai puțin ursuză.

Cearta intelectualilor și fuga lor de răspundere

Cunoscând bine spațiul dincolo de cuvinte al elitei timișorene, răfuielile de doi bani dintre intelectualii de rețea și intelectualii de condiție au fost tușate, nu estompate, de către Șuteu, venită să împartă lumea în buni și nebuni.

Prea expusă mediatic de către cei ce i-au descoperit contractul bine remunerat, a devenit o sursă de tensiune suplimentară pentru primar, care a și dat de două ori cu pumnul în masă, crezându-se Kaiser printre bucătăresele castelului.

Pentru a-și justifica banii, Corina Șuteu a prezentat un raport de activitate veninos dar și vanitos. Pompos denumit “Restart TM2023”, materialul poate fi expus într-un osuar al cultului urii, dacă ar exista așa ceva. Desenul sugerează acest lucru.

Șuteu n-a reușit să taie Capul lui Moțoc

Prea plină de ea, aureolată de succesele carierei, n-a băgat de seamă că intelectualii certăreți ai Timișoarei, sinecuriști notorii, nu doreau să-și asume vreo poziție publică, ei fiind mereu în spatele cortinei, alături de sforarul teatrului experimental al “fă-te că faci și tu ceva”.

Corina Șuteu s-a jupuit de prestigiu doar pentru a-și justifica mălaiul, fără să lapideze conducerea Asociației TM2023, așa cum era însărcinată de camarazii progresiști. A plecat supărată. Dar a lăsat o comunitate și mai divizată. Ca rezultat al recomandărilor ei, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a cerut în ultima ședință a asociației reducerea contribuției instituției păstorite de el de la un milion de lei pe an, la 12.600 de lei, contravaloarea prestației vreunei cântărețe de nuntă.

Prin angajarea consultantului extern, Dominic Fritz a mai ratat o ocazie să pună mingea la centru, într-un meci pe care el nu-l pricepe, dar îl joacă, asemenea soldatului devotat regimentului.

„Mingea e la primărie” i-a scris Șuteu în loc de adio. „Tristețe mare, pe bani mulți,” vorba unei jurnaliste locale.

 

Vocile lumii

Lia Lucia Epure

publicist

“Asociația Tm2023 nu a fost invitată la nicio mediere, la nicio discuție. Unde este obiectul medierii? Dar acțiunea? Un text. Atât. Fără argumente. Tristețe mare, pe bani mulți!” a scris jurnalistul timișorean Lia Lucia Epure în Ziua de vest.

 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă