17.5 C
București
marți, 21 septembrie 2021

Modelul Cardoş pentru o creştere economică sănătoasă

“România liberă” a prezentat ieri cazul antreprenorului timişorean Horia Cardoş, care în plină pandemie de coronavirus a mărit salariile, a atras 8 milioane de lei de pe piaţa de capital şi şi-a mărit cifra de afaceri cu 20%.

În plină pandemie, „New York Times” recomanda creşterea puilor în gospodării

 

Investitorul bănăţean a învăţat din greşelile trecutului. A trecut criza din 2007-2009 cu succes şi a citit, probabil, în aprilie 2020, the “New York Times,” care recomanda celor 5,4 milioane de şomeri americani să crească pui pe timpul izolării. Reporterii prestigioasei publicaţii americane au constatat dublarea vânzărilor puilor de o zi. În loc de Netflix şi de stat pe calculator, NYT a constatat că mulţi americani s-au gândit să crească nişte înaripate, dacă tot stau acasă. A încurajat şi pe alţii să o facă.

Un barosan a încărcat Jeep-ul cu pui de o zi de la magazinul Agroland din Mogoşoaia

Fără să citească presa de la New York, mulţi români au ales să-şi umple timpul în carantină cu ceva plăcut. Magazinele Agroland au fost luate cu asalt. M-am mirat, într-o zi, că unul coborât din Jeep a spus că nu ştie nimic despre creşterea păsărilor, dar că vrea să înceapă şi e dispus să înveţe. Fiind întrebat de ce? “Am timp şi m-am gândit să le ofer copiilor o mâncare mai sănătoasă.”

Horia Cardoş nu e singurul care a scos profit din criză. Nu mă refer la companiile “băieţilor cu ochi albaştri,” camuflaţi în umbra unui manechin în business ca Botezatu.

Rechinii îl scot pe generalul Jepcaru. Nu ei sunt modelul

Sigur, că rechinii financiari dau tunuri cu achiziţiile statului. Asta e uşor. Scoţi firma unei spălătorese şi o bagi îm SICAP. Înainte de a face oferta, pui pe generalul Jepcaru să sune unde trebuie. Şi curg banii. Tot ceva legat de “pui.”

Nu la astfel de oportunităţi se referă cărţile de gestionare a situaţiilor de criză.

Banii din bani se fac. Dar trebuie plasaţi cu rânduială, aici, bănăţean fiind, Cardoş ştie bine lecţie şi o predă şi altora.

Ascunşi în spatele ajutoarelor de stat, toţi ştiu să facă business. Mai greu e să găseşti nişa. Şi când te gândeşti, Agroland are un platou restrâns de clienţi. Nu mai mult de 100.000. Asta se cheamă în engleză: targeting.

Francezul care a pornit un nou business în pandemie

Pe 6 aprilie 2020, când multe firme din România începeau să depună cereri la stat pentru certificatele de situații de urgență (CSU), care să le permită amânări de rate bancare, chirii sau facturi la utilități, omul de afaceri francez Gregoire Vigroux, în vârstă de 39 de ani, cu MBA la Paris, stabilit în România de ani buni, a lansat un business cu 200.000 de euro investiție: un magazin online de telefoane second hand. Care era oportunitatea?

Oamenii stăteau acasă. Toate ziarele scriau că vânzările de pe eMAG creşteau. Şi a prospectat piaţa. Şi-a dat seama că în România lipsesc telefoanele second-hand cu garanţie. A adus din ţările nordice un stoc consistent şi a vândut mai bine decât OLX.

 Vocile lumii:

Foto: Virgil Simionescu

“Criza îţi oferă cele mai bune soluţii pentru o creştere economică solidă,” e de părere patronul Agroland, într-un interviu acordat “României libere.”

 

Când faci un plan nu ai nevoie decât de gânduri aşezate, de un pix şi de o hârtie. Pentru planuri trebuie singurătate şi perspicacitate

 

Un accelerator de afaceri. Asta e ideea

„Noi suntem antreprenori, este un nivel de risc, când ești antreprenor”, spune Gregoire Vigroux, într-un interviu #deladistanta la StartupCafe.ro.

Expertul român în creşterea accelerată a firmelor, Lorand Soares Szasz, previziona încă de la începutul lunii aprilie că o criză mare aduce oportunități mari. Banii trebuie plasaţi inteligent sau atraşi cei volatili.

Sigur că cine nu riscă nu câştigă. Dar timpul, parcă aşa se spune, costă bani.

Fiind întrebat de unul dintre cursanţii mei, mai tânăr, ce fac în timpul izolării, i-am spus că fac planuri. A râs. El credea că aproape de Apocalipsă nu te mai gândeşti decât la locul din rai sau cum să fugi de iad. I-am explicat cum îmi împart timpul. Şase ore scriu, patru ore grădinăresc şi patru, citesc. “Mai puteţi citi. Nu obosiţi?” I-am răspuns că la mine e o chestiune de viaţă şi de moarte. Mi-a dat o replică de m-a lăsat mască: adoarme în timp ce citeşte. Cartea îl oboseşte.

Visele se împlinesc la cei care ştiu să rişte

Şi adormiţii au dreptul la vise. Doar ca visele să devină realitate, mai trebuie îmbinate iniţiativele, cu fondurile din conturi şi cu un pic de risc.

Te plictiseşti? Întrebare obsesivă. Nu. Joc la bursă. Alţii joacă remmy, alţi consumă Netflix, în timp ce majoritatea se îngraşă. Asta spuneam în plină izolare.

Porţi mască? Te protejezi pe tine şi pe ai tăi? Dar când faci un plan nu ai nevoie decât de gânduri aşezate, de un pix şi de o hârtie. Computerul nu e utilizabil în acest caz. Disturbă, mai sare o pagină, mai coboară un Pop-up. Pentru planuri trebuie singurătate şi perspicacitate.

Cum începi să-ţi construieşti o casă?

Când îţi construieşt o casă? Întrebam mereu la cursurile mele de managment. 9 din 10 răspundeau “când ai bani.” Greşit. Când ai timp să-ţi faci un plan. Pentru că banii nu se aruncă decât la Cazinouri, locuri cu două ieşiri, spre moarte sau spre faliment. Nu există alte opţiuni.

Se zice în business că atunci când nu ai idei le cumperi. Şi criza e un excelent moment pentru achiziţii. Un accelerator de afaceri e tot ce-ţi trebuie. Dacă nu ştii ce e acela un accelerator, priveşte cerul, mai întâi, apoi caută povestea lui Daniel Denes, considerat boss-ul mondial al roboţilor, de către Forbes. În cinci ani a construit o afacere, pe o stradă din Bucureşti, estimată la 10 miliarde de dolari, în numai cinci ani.

Acceleratorul de business nu e mustărie

Peste altă jumătate de deceniu, vă veţi minuna că, probabil, acest oneştean, leneş, cum se descria, va avea o valoare de bursă de peste PIB-ul României. Nu-i căutaţi rude prin Securitate. Omul acesta trăia cu 30 de dolari pe lună, în tinereţe. Şi azi are o avere apropiată, ca valoare, de cea a lui Ion Ţiriac.

Încă un mic şi ultim amănunt, acceleratorii nu se vând ca seminţele pe stradă.

Până la găsirea omului cu soluţii, gândiţi-vă la vorbele lui Horia Cardoş: “Criza îţi oferă cele mai bune soluţii pentru o creştere economică solidă.”

                                                                                 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă