20.1 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

Întâlnirea Biden-Putin nu va fi una istorică. NATO, încotro?

Întâlnirea organizată într-un oraș simbol al neutralității, cum e Geneva, nu va fi una istorică, așa cum se așteaptă mulți șefi de state și de guvern. Locația a fost aleasă poate și pentru că în urmă cu 35 de ani, acolo s-a desfășurat summit-ul la vârf dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, care a pus bazele sfârșitului Războiului Rece.

Astăzi, încordarea între SUA și Rusia e maximă. Ambele țări își expulzează spionii. Nu mai au trimiși diplomatici.

Constelațiile planetare nu mai sunt aceleași ca-n anii înghețului comunist. Rusia nu mai are nevoie de bani în schimbul glasnost-ului și a ridicării Cortinei de Fier.

Ecuația necunoscutelor întâlnirii de astăzi se pun în altă paradigmă. În cea a războiului hibrid și a luptei pentru supremație economică.

La ce ne să ne așteptăm?

Cele două super puteri militare nu văd rațiunile conflictului armat. Forța economiei rusești, conform unui studiu recent publicat de profesorul Petrișor Peiu, a scăzut dramatic. Fostul mamut are un modest 3% din economia mondială, față de 15,5 al USA. Rusia se situează pe un modest loc șase nu-și permite să susțină un război militar.

Sigur că relațiile dintre SUA și Rusia s-au deteriorat enorm de mult după invazia Crimeei de către “beretele albastre,” civilii eliberatori.

SUA, pe lista țărilor neprietenoase Rusiei

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Donald Trump, acuzat de relații potrivnice democrației, având legături cu Rusia (niciodată fapta nefiind dovedită n.a.) a încercat să dreagă busuiocul la Helsinki, în anul 2018, dar nu s-au remarcat progrese ulterioare, ba chiar o ascuțire a dinților după ajutorul frățesc acordat de armata rusă Siriei.

Pentru a adânci prăpastia, recent Kremlinul a trecut SUA pe lista țărilor neprietenoase.

Sigur că atunci când armele tac, muzele vorbesc. Există un optimism moderat privind rezultatele reuniunii.

Analiștii militari sunt mai preocupați de subiect decât restul lumii.

Diversiunile media, prin doar în Estul Europei

Cartierul general al NATO susține prin orice mijloace războiul hibrid contra Rusiei. Amplitudinea propagandei e resimțită doar în țările de după Cortina de Fier. Spune-i austriacului sau neamțului despre pericolul invaziei rusești și vor râde de tine!

Dezinformarea, o armă nevăzută a războiului ascuns, e mai eficientă în rândul popoarelor care încă se mai tem de puterea de la răsărit. Așa că Bruxelles-ul turează motoarele pe mijloacele de informații, formale sau informale. Doar nu crede nimeni că Mircea Geoană va trage cu pușca în vreun teatru operational. Vedeți-vă de treabă!

NATO și-a pierdut forța simbolică, odată cu eșecul militar din Irak și fițele puterilor central-europene.
De fapt, încă din prin 1998, analiști militari de la Pentagon ne explicau nouă că vom intra în marea familie a Atlanticului de Nord cu puțin înainte de a-și da obștescul sfârșit.

Până se mișcă NATO, rușii sunt la Focșani. Dar de ce ar veni?

Credem și acum, după atâtea evidențe, că NATO ne poate ajuta în cazul unei invazii rusești. Antirusismul înnegură privirile limpezi. Orice cunoscător al bucătăriei NATO știe că activarea articolului 5 durează câteva zile, timp în care urșii, pardon, rușii, pot fi deja pe linia Nămoloasa-Galați. Sigur că vocea catifelată a secretarului general adjunct al NATO, de origine română, nu-i va speria pe ocupanți.

“Davai ceas, davai palton”, fu-se și se duse. Supraviețuim unei alte paradigme istorice. Suntem la margine de lume, dar asta nu înseamnă că ne și implicăm.

Suntem un teatru de operațiuni cognitive, un fel de amușinări la piciorul broaștei.

Rusia nu vrea să ne atace. Atacul e doar în mintea noastră

Nu există indicii al vreunei intenții de agresiune din partea ursului rusesc, în ciuda pisicismului românesc. Ridicăm gheruța, dar asta nu sperie monstrul, ocupat cu alte acțiuni, mult mai ample și mai utile regimului de putere.

NATO e un  organism care și-a pierdut valențele politice după încheierea Războiului Rece, în ciuda speranțelor noastre post-decembriste.

La summitul Biden-Putin nu se va discuta prea mult despre Alianța Nord Atlantică, ne avertizează experții de la Bruxelles.

Întâlnirea lui Biden cu Putin va fi prezentată cu multă pompă.

Dacă e să comparăm momentul de astăzi cu cel al reuniunii din Malta dintre Bush și Gorbaciov, din anii ’90, vedem prăpastia prezentului față de trecut.

Războiul cu China, cap de afiș

Joe Biden are o vârstă și nu mai e dispus la acțiuni pragmatice. El nu e Ronald Reagan și nici Angela Merkel nu e Margaret Thatcher, cea care l-a avertizat pe președintele SUA de atunci să acorde o mai mare atenție liderului de la Kremlin.

Consecințele reuniunii de la Geneva din 1985, dintre Reagan și Gorbaciov, le simțim toți est-europene chiar și în zilele noastre. Ne simțim mai protejați, mai prosperi și mai optimiști în ceea ce privește viitorul.

Dacă Putin este interesat mai mult de rațiunile simbolice ale întâlnirii, pentru a arăta poporului rus că e primit de cel mai mare om de stat al lumii, Biden urmărește, în schimbul reducerii sancțiunilor impuse Rusiei după invazia din Crimeea, să primească garanții că Rusia nu va mai susține expansiunea Chinei. Aici cred că e esența reuniunii de azi. O alianță SUA-Rusia, din perspective economice.

 

 

Vocile lumii

 

BBC

Post public britanic

 

“Summitul de la Geneva dintre președintele rus Vladimir Putin și cel american Joe Biden din 16 iunie nu va fi o întâlnire prietenoasă. Rusia a inclus recent SUA pe lista oficială a „statelor neprietenoase”, iar niciuna dintre națiuni nu are în prezent un ambasador în cealaltă țară”, arată o analiză BBC.

 

 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă