7.1 C
București
miercuri, 1 decembrie 2021
AcasăOp & EdIndustria self – help creează dependență

Industria self – help creează dependență

Pentru industria de self help (auto – ajutorare) care, paradoxal, te face să fii dependent de ajutor, este estimat un profit de 13,6 bilioane de dolari până în 2022, izvorât din tot ce presupune acest comerț planetar, cărți, cursuri online, podcasturi, coaching.  Procentul e unul în creștere semnificativă de la an la an, iar pentru a menține această industrie prosperă e nevoie ca oala celor dependenți de această uriașă afacere să fie cât mai încăpătoare. Produsele farmaceutice și terapiile pentru cea mai ușoară tresărire întrețin administrarea de leacuri cu efect de moment. Niciodată în istoria omenirii n-au fost atâția terapeuți, ar trebui să domine sănătatea mentală planetară, or lucrurile nu se diminuează, ci se înrăutățesc. Asta arată gradul de ineficiență a unei false siguranțe care funcționează doar la nivelul sugestiei. Toate aceste terapii nu pot compensa nesiguranța generată de un sistem social care mizează pe canibalism relațional, relativism moral și intelectual.      

Marii sfetnici, predicatorii motivaționali întreţin duplicitar stresul vieţii dinamice a societăţii de consum. Le şoptesc clienţilor-pacienţi teorii consolatoare, invitaţii la refugii, la evazionism turistic, de weekend sau concedii, pentru că libertatea e doar pentru sărbătorile legale. Odată strecurat zăhărelul vieţii hedoniste, pun biciul ideii de performanţă cu orice preț, inclusiv cu  prețul sănătății. Ca un sacrificiu depus, burn aut-ului inevitabil, al cărui tratament vine și ca o răsplată morală. Terapeuții  îl fac pe om să se simtă ca un erou căzut la datorie în câmpul muncii. Atunci când soldatul e bandajat de infirmieră, el nu se simte jenat de ipostaza neputincioasă, dimpotrivă are sentimentul că merită să fie oblojit pentru rana sa. Tot aşa şi pacientului i se insuflă acest orgoliu al rănitului. Depresia pare astfel necesară, terapiile de tot felul, workaholismul aşijderea, şi iată câte mâini împreunate pentru buna funcţionare a  sistemului.

În societățile dezvoltate consumeriste, omul de rând e relaxat stradal si politicos. Însă la acest nivel avansat de civilizație nu contribuie doar educația, ci si un mecanism psihologic de auto – apărare. Ca sa reziști intr-o societate a nesiguranței, a stresului, e nevoie sa devii un superficial pozitiv, relaxat si fără întrebări insolubile. Exact invers precum în societățile totalitare, unde omul profund are timp pentru filozofie, refugii artistice si onirice, iar omul de rând are energie si timp pentru o sumedenie de acareturi pe care le atacă cu-n aplomb soldățesc. Rezultatul? Fețe dure, încruntate sau posomorâte. Prin urmare, faptul că vedem acum și la noi bicicliști, trotinetiști și iubitori de shopping relaxați, s-ar putea sa nu fie semnul unei vieți liniștite, ci dimpotrivă.  

Printre temele motivaționale, inspiraționale, circulă uneori și mesaje incoerente și superficiale. Din dorința de-a încuraja gândirea pozitivă cu orice preț se produce o ruptură de realitate. Ceea ce face ca multe dintre mesajele de acest gen să sune minunat, dar să fie complet inutilizabile.

Să luăm doar două astfel de mesaje motivaționale, pe cât de populare, pe atât de contradictorii, care circulă în zona aceasta a cărților și filmulețelor de dezvoltare personală. Pe de o parte se transmite mereu că e foarte important pentru fericirea și împlinirea noastră să fim noi înșine. Nimic greșit până aici. Dar pe de altă parte, ni se spune mereu cât de important e să te adaptezi. Din capul locului cele două atitudini se contrazic. Cu cât îți vei dori să fii mai mult tu însuți, cu atât îți va fi mai greu să te adaptezi. Vei reuși să te pliezi doar pe formele care corespund firii tale, dar dincolo de aceste granițe nu vei călca. Vei evita teritoriile străine, în schimb dacă vei merge pe calea acomodării, adaptării de tip meduză, care acum se strânge și devine tubulară până trece printr-un spațiu mai strâmt, ca apoi să se desfacă, nu se mai pune problema unei identității proprii bine conturate, ești genul care poate fi orice și nimic de fapt. Tipul cameleonului.

Cu toate că rețeta echilibrului e cea recomandată, nimeni nu poate sta într-un perfect echilibru. Așa că unii vor avea tendința să fie mai identitari, iar alții mai proteici, superficiali. Vor fi pierderi și câștiguri în ambele ipostaze. Acceptarea lor poate fi mai utilă pentru echilibrul emoțional, decât idealul perfecțiunii alimentat de iluziile motivaționale.

Cealaltă divergență este legată de mesajul: fă ce-ți place! Care se ciocnește de un alt îndemn dictat de realitatea pieței, ”reinventează-te mereu”! Oricât de polivalent ai fi și oricâte aptitudini ai avea, la un moment dat vei fi obligat să faci și ce nu-ți place, ba mai degrabă, știm bine, în viață suntem obligați să facem mai mult ce nu ne place. Așa că este foarte greu să conjugi faptul de-a face ce-ți place cu realitatea pieței de muncă, atât de presantă când vine vorba de reconversie profesională. Există desigur și cazuri ideale, când cariera și vocația își dau mâna pentru o relație pe termen lung.

Manipularea speranței cu orice preț duce la dorința lacomă de-a le avea pe toate. Din păcate, autosugestia e un chibrit care arde repede.

Însă înainte de-a căuta defecțiunile individuale din fiecare, să nu uităm că suntem produșii unui sistem social. Și așa cum remarca Tocqueville privind cu o intuiție genială spre începuturile democrației americane din secolul XIX, egalitarismul democratic produce invidie la tot pasul, precum și iluzia, generatoare în final de mari depresii, că oricine poate ajunge orice, de aici numărul mare de probleme de sănătate mintală cu care se confrunta America, încă de la acea vreme, în comparație cu societățile conservatoare ierarhizate. Între timp, americanizarea la nivelul vieții cotidiene s-a pandemizat cu toate consecințele de rigoare. Momentan, în fața acestei realități copleșitoare nu există decât paliative și nici un vaccin. 

Ciprian Blidaru
Ciprian Blidaru este contributor RL din anul 2021. Ciprian a studiat Filozofia la Universitatea Babeş - Bolyai, Cluj Napoca și deține un master în Managementul Resurselor Umane. Debut în presă: 2004, ştiri, reportaje, interviuri, editoriale, emisiuni radiofonice, apariții în presa locală şi centrală :Hotnews, Evz, Lumea, Europolis, Dilema Veche.
Cele mai citite

Mesajul premierului Ciucă de 1 Decembrie

Premierul Nicolae Ciucă a ținut să transmită un mesaj de 1 Decembrie tuturor românilor. Pentru şeful Executivului, eroii acestui an sunt românii, care, în...

Răceală și gripă: ambele provoacă dureri de cap

Gripa apare frecvent în fiecare an, în sezonul rece. Este bine cunoscut faptul că gripa nu este o răceală severă. Între cele două afecțiuni...

MAE aduce din Maroc 127 de români

Ministerul Afacerilor Externe-MAE a informat că, până la acest moment, pe baza solicitărilor de asistenţă consulară primite de către misiunea diplomatică de la Rabat,...
Ultima oră
Pe aceeași temă