Acolo unde “ciolanul” are cea mai multă carne pe el, în instituțiile de învățământ superior, acolo vor să reintre, cu putere deplină, vechile “familii” care au instalat dictatura mediocrității și parvenitismului în mediul academic din țara noastră.
Din Parlamentul României vine un nou atac zdrobitor la ceea ce înseamnă calitate și performanță, în sistemul de învățământ superior.
Proiectul legislativ care abrogă articolul din Legea Educației Naționale 1/2011 ce nu le permite rectorilor universităților mai mult de trei mandate la conducerea instituției de învățământ superior se află în drum spre președintele Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Adică, să dăm, din nou, “minele de aur”, pline cu sume frumoase de bani de la bugetul de stat, către vechile clanuri politice.
Nu că aceste familii ar fi plecat vreodată de la cârma marilor universități, dar erau nevoite să își plaseze interimari.
Acești interimari puteau să mai dea rateuri, așa că, via Parlament, problema a trebuit rezolvată, pentru a readuce puterea totală în mâinile cui trebuie, fără să ne mai ascundem după degete.
Mutrele vechi și noi
Să ne gândim doar la câteva exemple relevante de personaje cunoscute care nu se pot deslipi de fotoliile călduroase de la conducerea marilor universități de stat din România.
Universitatea Politehnica din București este cea mai mare instituție de învățământ superior din țara noastră și, aproape de o eternitate, se află sub mână celei care este probabil cel mai “renumit” ministru al Educației, de după “Epoca de aur”, Ecaterina Andronescu.
Acum, Universitatea Politehnica este dată, de două mandate, pe mâna dreaptă a Ecaterinei Andronescu, fostul ei secretar de stat cu semnătură puternică pe înstrăinarea terenurilor Ministerului Educației (fosta Bază Sportivă Cutezătorii – 60.000 de metri pătrați – către omul de afaceri Dinu Pescariu, cel mai bun exemplu), Mihnea Costoiu.
Dar Legea Educației Naționale îi stă, acum, în cale și lui Costoiu, pentru al treilea mandat. Așa că parlamentarii trebuie activați.
Tot de sub aripa Ecaterinei Andronescu mai vine un alt rector nemuritor, un alt secretar de stat al “Doamnei de la Politehnică”, șeful Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA), Remus Pricopie.
Nesuferitul articol din Legea 1/2011 stă și în calea fericirii prietenului liderului Pro România, Victor Ponta, pentru al treilea mandat la șefia SNSPA. Iar acest lucru este de neconceput pentru un autodeclarat tehnocrat, cu aspirații de premier.
Tot din preajma lui Victor Ponta mai vine un alt fost ministru al Educației, care nu se poate despărți de fotoliul unei imortante universități de stat.
Vorbim despre Sorin Cîmpeanu, cel care, déjà, și-a asigurat ce-l de-al treilea mandat de rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
Legea, la unii, mumă. La alții, ciumă
Metoda de a fenta legea, la care a apelat ministrul lui Ponta a fost cea a autosuspendării din funcția de rector, pentru a invoca lipsa continuității și a solicita un nou mandat la conducerea instituției de învățământ superior.
Și nu este singurul care a apelat la acest artificiu.
În luna februarie a anului 2018, Teodor Meleşcanu, la acea vreme, ministru al Afacerilor Externe, şi președintele Consiliului Naţional al Rectorilor (CNR), chiar Sorin Cîmpeanu, semnau un protocol prin care cele două instituții să colaboreze “în vederea promovării ofertei educaţionale, de cercetare şi a imaginii României”, după cum arătau mass-media.
A început un șir lung de călătorii, delegații în zone exotice.
Toate aceste călătorii au reprezentat un motiv pentru mai mulți rectori să se suspende, în interes de serviciu, și să revină la al treilea mandat.
O mână o spală pe alta
De eexmplu, Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, s-a suspendat din funcție, în perioada 27 octombrie – 20 noiembrie 2018, pentru a pleca într-o delegație a Ministerului Afacerilor Externe, în Asia de Sud, arată datele Ministerului Educației.
Și Ioan Bondrea, rectorul Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, a beneficiat de pe urmă acestui accord parafat de Meleșcanu și Cîmpeanu.
Iată cum am ajuns și la Sibiu, chiar când și proiectul de lege care le-a dat atâtea bătăi de cap politicienilor din universități, este pe cale să ajungă pe masa fostului primar din Sibiu, președintele Klaus Iohannis, pentru acordul final.
Este o problemă transpartidică și trebuie rezolvată definitiv această Lege a Educației, care dă bătăi de cap celor obișnuiți să nu fie deranjați în împărățiile lor academic.
Este probabil ultimul articol al Legii 1/2011 ce trebuie masacart.
Cel care prevedea că o persoană nu poate deține o funcție politică și să se afle și în conducerea unei universități a fost rezolvat de mult, din penultimul mandat al Ecaterinei Andronescu, când, da, tot un anume Victor Ponta era premier.
Legea Educației Naționale 1/2011, promovată în mandatul de ministru al lui Daniel Funeriu este, clar, perfectabilă.
Dar nu problemele din lege care vizau elevii sau cadrele didactice au fost preocupaea aleșilor, ci necazurile lor, acolo unde aveau mâinile puțin legate.
Nouă ani au trecut de la publicarea Legii Educației Naționale și aceasta a fost masacrată prin proiecte de lege ale parlamentarilor și prin ordine de ministru sau ordonanțe de urgență.
Dar au fost vizate doar interesele politrucilor.
Acum, așteptăm, cu interes, noua lege a Educației. Oare vom avea, din nou, o lege făcută de ei, pentru ei?
Legea Educației Naționale 1/2011
CAPITOLUL XI
Conducerea universităţilor
SECŢIUNEA a 2-a
Atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administraţie, ale decanului şi ale şefului de departament
7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete.
