4.5 C
București
vineri, 29 noiembrie 2024
AcasăOp & EdOpiniiCum ne-a depăşit Serbia la autostrăzi?

Cum ne-a depăşit Serbia la autostrăzi?

De vină că noi nu avem o reţea de autostrăzi e croitorul cenuşiu sau incompetenţa guvernanţilor? O analiză amplă în ziarul de mâine. Nu rataţi! 

La sfârşitul anului trecut, Serbia avea în folosinţă 962,34 km. România, doar 841 de km.
Pentru o evidenţiere a decalajelor uriaşe dintre cele două ţări, exemplificăm, stând la o cafea: PIB-ul României e de aproape 200 mld de euro, pe când al Serbiei de 47 MLD. Suprafaţa României e de 238.397 km,² pe când a ţării vecine de 88.361 km². În România sunt 8,2 milioane de maşini înmatriculate, în Serbia 2,2 milioane. Doar numărul de turişti e mai mare la ei.
România a beneficiat în ultimii zece ani de 33 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune, Serbia, de doar de 1,5 miliarde.
 
Cum a reuşit Serbia să lege coridoarele europene?
 
În primul rând a sindicalizat credite de la mai multe bănci de investiţii, apoi a deschis calea parteneriatului public privat cu o companie chineză şi a pus taxa de 7 Euro/100 de km. Numai anul trecut a strâns aproape 200 mil de Euro din această modalitate de plată.
Încă 560 de km se vor construi până în anul 2024, conform datelor oferite de ministerul transporturilor de la Belgrad. Vor fi necesare aproape 5 miliarde de euro pentru întreaga infrastructură, aici intrând şi căile ferate de mare viteză.
Noua autostradă a Păcii care va lega Belgrad de Sarajevo, pe o distanţă de 314 de km, va închide coridorul european spre Salonic. Practic, românii din zona de vest a României vor putea ajunge din 2024 cu trei ore mai devreme la Marea Egee. Ceea ce ar fi trebuit să fie coridorul prin Vidin s-a mutat mai spre vest, via Predejane și Manajle.

Sârbii le zic autostrăzilor motorute.

Autostrada Păcii va scurta drumul ardelenilor şi bănăţenilor spre Grecia
 
Autostrada Păcii va deveni a doua mare legătură de transport rutier din Serbia, care va face legătura între comunitățile și afacerile din est şi vest.
Întregul proiect va costa aproape 3,41 miliarde de dolari, iar Turcia este gata să ofere restul fondurilor necesare.
Cu o sumă convenită de 745 de milioane EUR (826 milioane USD), Banca Europeană de Investiţii va finanţa o parte din tronson.
Exim Bank din Turcia acordă sprijin financiar unora dintre cele mai mari proiecte din Serbia, inclusiv construcția autostrăzii Miloš cel bătrân, șoseaua ocolitoare din Belgrad și calea ferată de mare viteză Belgrad-Budapesta.
Serbia a prognozat un deficit de 0,3%, mult sub ţinta Băncii Mondiale.
O ştire de ultima oră a agenţiei SeeNews arată că Serbia intenționează să solicite sprijinul Băncii Exim din China pentru executarea planului său de investiții pentru infrastructura de transport 2020-2025, a anunţat recent ministrul infrastructurii, Zorana Mihajlovic.
 
BEI a furnizat 265 milioane EUR pentru construcția Autostrăzii Coridorului 10 european
 
Partea sârbă a autostrăzii spre Bosnia Herţegovina este construită de o companie turcă, iar costul său de 250 de milioane de euro este finanțat parțial printr-un împrumut de la Exim Bank din Turcia, Serbia finanțând restul de la bugetul său de stat, precum şi din banii BEI.
Sârbii construiesc mult. După principiile dezvoltării economice, nu ale Naturii 2000. Pe ei nu-i trage de urechi JASPERS, iar politicienii nu fac profit electoral din ura faţă de sudişti.
 
Erdogan a spus cu ocazia vizitei la Belgrad că noua autostradă „va apropia Serbia de Bosnia”.
 
Deocamdată nu s-a lămurit cum va fi finanțată porțiunea bosniacă a autostrăzii, deși Turcia a sugerat că va oferi banii, într-un mecanism de tip soft-power al Ankarei în Balcani.
 
Întrebarea esențială este dacă Turcia va acorda un împrumut cu condiții favorabile sau va solicita o concesiune pentru companiile turce? Autostrada păcii are porțiuni care nu pot fi viabile din punct de vedere financiar doar pe baza colectării taxelor rutiere.
 
Estimările inițiale au sugerat că tronsonul bosniac ar putea costa trei miliarde de euro.
 
Soarta autostrăzii a fost în impas de multă vreme, deoarece cele două entități ale Bosniei, Federația Bosniei și Herțegovinei și Republika Srpska, nu s-au pus de acord cu ruta exactă.
 
Autostrada este de așteptat să reducă timpul necesar pentru parcurgerea celor trei sute de kilometri între Sarajevo și Belgrad, care în prezent durează aproximativ cinci ore cu mașina și mult mai mult cu autobuzul sau camionul.
 
Miloş cel vechi sau cum chinezii penetrează Balcanii
 
În vară guvernul sârb, compania de drumuri publice și China Communications Construction Company au semnat un contract pentru construcția unei autostrăzi care leagă capitala cu noul coridor E-763, în lungime de 62,5 km, numită Miloş cel vechi.
 
Secțiunea rutieră de 7,9 km, în valoare de 70,5 milioane de dolari americani, va circula din Belgrad până la conexiunea cu autostrada din Surcin. Acesta va fi finalizat înainte de sfârșitul anului 2021, a anunțat biroul de presă al președintelui sârb Aleksandar Vucic, care a participat la semnare.
Anul trecut 554 de km din autostrada A1, care străbate Serbia de la un capăt la altul şi două dintre loturile aflate în construcție într-o zonă muntoasă, similară cu Valea Oltului, au fost terminate. Costurile s-au decontat la jumătate decât cele din România, este de părere un specialist din domeniu.

Sârbii nu s-au lovit de Natura 2.000, nici de insecte buclucaşe. Administraţia Vucic s-a orientat spre dezvoltarea economică a zonelor, nu pe studiul de impact asupra mediului sau al ratei eficienţei. Chinezii au investit şi-n zonele miniere, adiacente autostrăzii.

“Iarna nu-i ca vara” sau cum sârbii demonstrează că nu mai există “cai verzi”

Traian Băsescu, unul dintre foştii miniştrii ai transporturilor, profeţea încă din anii 2000 că România nu are nevoie de autostrăzi neavând “suficient trafic.” Dacă atunci aveam două milioane de maşini, acum avem peste opt milioane.

O veche vorbă din Banat spune că nu poţi vedea cal verde şi sârb deştept. În domeniul infrastructurii, vecinii dovedesc contrariul.

Sârbii au demonstrat că pot construi poduri, viaducte, tronsoane prin zone muntoase, fără consultanţă de sute de milioane de euro, bani daţi pe studii de impact şi de studiat modul cum se împerechează ursul brun de pe o parte a autostrăzii cu ursoaica maro de pe cealaltă parte.

Lecţia Cheile Grdelika cu prăbuşiri şi surpări, dar cu un final victorios pentru constructorii din Serbia poate fi accesibilă tuturor celor interesaţi.

Autostrada până la graniţa cu Bosnia Herţegovina e gata deja. Ardelenii şi bănăţenii pot ajunge în cinci ore la Marea Egee. Până la Marea Neagră fac opt-nouă ore. Avantaj cei care au ştiut să-şi facă drumuri de mare viteză, nu să se burzulească la Bruxelles pe teme parazitare.

Apropo de Bechtel, compania americană a realizat o întreagă autostradă în Albania. Nu se jenează să lucreze cot la cot cu o companie turcească. Asta în condiţiile în care dincolo de Dunăre a tras cea mai mare ţeapă.

La noi, autostrăzile montane rămân deocamdată doar pe hârtie, chiar dacă avem acces la miliarde de euro.

 
 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

FCSB-Olympiakos Pireu 0-0. Roș-albaștrii sunt foarte aproape de primăvara Europa League

FCSB a obţinut un rezultat de egalitate important cu echipa greacă Olympiakos Pireu, 0-0, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în etapa a...

Seară regală dedicată Curajului Civic. Campioni și Eroi: Curaj, Performanță, Civism

Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei române a găzduit, joi seară, în Sufrageria de Stat de la Palatul Regal, o seară dedicată curajului civic. În cadrul...
Ultima oră
Pe aceeași temă