20.1 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

Criza Bac-ului sau de ce nu mai vinde “Moara cu noroc”

Visătorii, adepți ai cultului merge și așa, întăresc stâlpii convingerii naționale că suntem hărăziți occidentului ca neam de servitori și că nu e nevoie de mai mult. Dar de ce nimeni nu le răspunde în clar tinerilor că se poate câștiga mia de euro și aici în România, după terminarea studiilor?

Cifra de 77% poate fi mare din anumite perspective, dar să luăm firul evidenței, pas cu pas. Fără Bac nu poți urma o facultate.

Copiii noștri nu mai vor să meargă la școli înalte din mai multe motive.

Școala nu e fancy

În primul rând, din cauza distrugerii sistematice a elitelor naționale, parte dintr-un plan de nimicire a civilizației românești. Dintr-o altă perspectivă, falsele modele de devenire sunt copleșitoare.

Tinerii de azi cred că poți deveni șmecher și cu două clase. Așa i-a învățat școala vieții.

Din alt unghi de vedere, în goana după bani, părinții i-au lăsat pe micuți în grija bonelor sau bunicilor, mutând pentru mai târziu grija învățăturii.

Ce să ceri unui sistem național de educație, de care și-au bătut joc guverne la rând? Profesorii au fost mai mereu oile negre ale sistemului bugetar. Tratați cu milă, nu cu respect, au o credibilitate redusă, atunci când conturează profiluri de carieră.

Universitățile își etalează în aceste zile fel de fel de oferte cât mai tentante. Se prezintă în straie frumoase, cât mai atractive. Dar există hopul cu Bac-ul. Părinții insistă spre profesii cât mai bănoase: drept, economie, calculatoare, medicină, fără a cunoaște că există și alte instituții care pot scoate meserii căutate pe piața muncii.

Nu toți pot fi doctori, avocați sau IT-iști.

Să aducem căpșunarii acasă! Și să scoatem bani cu știință din căpșuni!

Am lecturat recent anunțurile Universității de Agronomie și de Științele Agricole din București, al cărui parc dendrologic și campus îmi sunt cunoscute de zeci de ani, locuind în vecinătate. Nu știam că există și alte facultăți decât horticultură și medicină veterinară. Tinerii pot opta pentru meserii bănoase, cum ar fi inginerii de mediu, agronomi, îmbunătățiri funciare, dezvoltare rurală, biotehnologi, oenologi, silvicultori, specialiști în controlul și expertiza produselor alimentare, în tehnologia prelucrării produselor agricole, în cadastru, în management agricol sau agroturism.

Românii preferă să „căpșunărească” (termen inventat pe vremea când lucram la “Evenimentul zilei”), în loc să-și facă aici culturi, în țarina nelucrată a bunicilor și mătușilor.

Dar cine să inducă spiritul antreprenorial printre părinții care tremură zilele acestea de grija Bac-ului?

77% pare ceva necurat. Dar nu este.

Există o criză reală în sistemul preuniversitar sau e una imaginară?

desen de Ștefan Popa Popa’S

În interbelicul târziu, bunica mea și-a vândut un lanț de pământ ca să ajungă să-și dea examenul de maturitate. “Păi Bacalaureatul de atunci e echivalentul intrării de acum în Academia Română, despre ce vorbim?” mi-a replicat un prieten, la întrebarea ce lucri?

Târâm prea mulți elevi spre clasa a XII-a. Lipsa școlilor profesionale, în condițiile în care cererea de meseriași este enormă, pare a fi principala criză resimțită azi prin cifra 77. Nu toți trebuie să ia Bac-ul clasic. Dacă tot pregătim pe banii statului român forță de muncă pentru muncile grele din occident, de ce să nu le dăm o înaltă calificare? Un strungar cu diplomă poate obține un salariu de 3.000-4.000 de euro în fabricile din Germania, Spania sau Olanda. Dacă tot practicăm prostituția lucrativă, măcar să ne vindem pe bani mulți.

Actualul ministru încearcă să introducă învățământul vocațional, cu precădere în cea mai bună forma de organizare – învățământul dual, care să fie încheiat cu un Bacalaureat profesional. Aici e esența luptei pentru adaptarea sistemului de învățământ la cererile pieței. Nu mai găsești un tâmplar sau un buldozerist, nici să dai cu tunul.

Elitele de la noi și-au făcut din Uniunea Europeană o a doua dragoste. Astfel, tinerii sunt luați de val. Cred că fericirea poate fi obținută doar afară. Greșit total. Sunt meserii bine plătite și în România. Dar pentru a ne ține acasă, copiii, trebuie să le dăm încredere și să le recomandăm instituțiile de învățământ adaptate cerințelor pieței. Evident, pe măsura aptitudinilor lor.

Criza de la Bac se resimte în toată țara. Elevii sunt doar cu gândul la acest examen, speră să ia notă mare, bună pentru vreo universitate de top, luând decizia ulterior la ce facultate se vor înscrie.

De zeci de ani caut prin școli semnele de circulație spre cabinetele de orientare profesională

În loc de gheretele cu bodyguarzi, prin școli ar fi mai bune dughenele de orientare profesională.

Cât despre mirobolantul procent de 77%, pare mic dintr-un unghi al relativității. Este mai mic decât în oricare din ultimii ani. Privind din perspectiva germană sau austriacă, unde doar 23-26% dintre elevi își iau Bacalaureatul, din totalul celor care au îndeplinit vârsta maturității, scorul pare mare.

Bac-ul bunicii (foto) e echivalentul de azi intrării în Academie.

Apropo de cifre, doar 8% dintre tinerii români citesc din plăcere. Restul, înfulecă recenziile de pe internet. Ignoranța unora e incredibilă. “Moara cu noroc nu mai vinde azi,” mi-a replicat, sigur pe el, un elev de clasa a XII-a, împins de părinți să-și ia diploma.

Vocile lumii

Sorin Cîmpeanu

Ministru al educației

114.143 elevi s-au înscris la examenul de Bacalaureat din promoţia curentă, formată din 148.435 de elevi din clasele terminale. E vorba de 77%. Este un procent mai mic decât în anii anterior, procentul celor înscrişi la Bacalaureat”, a spus Sorin Cîmpeanu, ministrul educației.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă