23 C
București
luni, 27 septembrie 2021

Creștere economică de 13%. “Bagă 200, să nu ne mai chinuim prin spitale!”

Mai întâi de toate, trebuie explicat că cifrele oficiale vorbesc despre creșterea PIB-ului, în raport cu anul precedent, când economia era blocată de lockdown.

Poate mulți români se întreabă cum de țara lor e și mai bogată statistic, atât timp cât buzunarele sunt tot mai goale, “realistic mode”. Pentru că economia nominală poate fi manipulată de guvern, pe când cea reală nu. A spus-o nu demult un mare specialist financiar, într-o perioadă de luciditate.  

Există multiple explicații ale anunțului catalogat drept fantastic. În primul rând, că premierul este într-o campanie internă în PNL, în al doilea rând, că trebuie ascunsă panta descendentă, prognozată de specialiști, după principiul “căderile de sus sunt nedureroase.” În al treilea rând, după consolidarea puterii în stat a lui Cîțu, cifrele vor fi ajustate de nechematul FMI, mai ales când datoria publică va trece de pragul de 50 % din PIB.

Dar cum se calculează creșterea economică a unui stat?

De mulți ani, România aplică metodologia EUROSTAT în cuantificarea avuției naționale, printr-o algebră birocractică, în care numerele pozitive și negative sunt substituite prin litere. Așa a apărut Produsul Intern Brut sau GDP, în limba engleză.  

Produsul Intern Brut este un indicator al valorii de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor produse în interiorul unei ţări (la care nu se scad costurile), indiferent cine a muncit sau este proprietarul activelor utilizate în scopul producerii lor, zic specialiștii.

Ce nu ne spun oficialii e că la o rată de inflație de 5%, cifrele oficiale se umflă, mai dihai. Plus că instituțiile publice se bazează pe estimări de prețuri ale guvernului, care sunt subiective la un moment dat.

Oamenii simpli nu pot pricepe că o creștere economică nu e direct proporțională cu prosperitatea.

Dacă se scumpesc gazele cu 15 % și energia electrică se mărește cu 20%, cifrele oficiale vor exploda. Instituțiile guvernamentale vor raporta succese fantastice. Un nou record istoric al creșterii economice, va anunța noul și vechiul premier.  

Oricât ar crește PIB-ul, indicii de fericire rămân neconvertiți

PIB-ul nu măsoară bunăstarea, fericirea, calitatea vieții sau calitatea mediului. Este un calcul al valorii de piață a capacităților de producție și de servicii a unui stat la un moment dat.

Substituirea prin litere a valorilor numerice și a formulei generale de calcul numeric particular pentru cifre cu plus sau minus se cheamă algebră.

Amplificarea economiei, fără a fi corelată cu indicii prosperității, se cheamă reziliență.

Camuflarea sărăciei, prin prezentarea unor cifre mirobolante ale economiei, e ca înmulțirea cu zero a infinitului. Oricât am calcula tot zero rămâne.

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Google a crescut PIB-ul Irlandei, dar n-a dat pe spate finanțele publice

Revenind la calculul după metodologia Comisiei Europene, nu demult Irlanda raporta creșteri de 20%, astfel încât birocrații de la Bruxelles au trimis experți la Dublin. Așa au constatat că relocările a două mari corporații mondiale, pe motiv de taxe mici, au dus la asemenea creșteri. Irlandezii nu sunt cu nimic mai bogați că gigantul Google și-a făcut sediul social în Irlanda, într-un sat, vorba poetului.

Odată cu preluarea metodologiei EUROSTAT, Turcia și-a dat seama că e mai bogată decât părea. Așa au descoperit și oficialii de la Ankara că tartinele bruxelleze sunt mai dulci decât rahatul din Laleli.

Un vânător îndrăgea vânătoarea. Când să tragă a descoperit mila față de victimă

“Economia reală este evident că se prăbușește. Rata anuală de crestere scade de la un trimestru la altul. Economia nominală se menține la o rată de creștere ridicată. Ce se întâmplă? Este foarte simplu. Economia reală nu poate să fie manipulată. Acolo se pot ușor măsura bunurile si serviciile produse. Economia nominală reprezintă economia reală exprimată în prețuri curente. Ei aici apare șmecheria. Deflatorul, indicele prețurilor din economie, este estimat de guvern. Și, în timp ce economia reală scade, Guvernul are tot interesul să estimeze prețuri mai mari sau chiar să ia decizii care să crească prețurile. Astfel, PIB-ul nominal, cel fară de care se calculeaza deficitul, rămâne ridicat,” a dezvăluit Florin Cîțu, în 2018, când creșterea anunțată de guvernul PSD era de 4%.

“Bagă 200, măcar să nu ne chinuim prin spitale!”

Odată, mă grăbeam să ajung la un meci la Cluj. Juca echipa mea de suflet. Eram în întârziere. Am călcat accelerația, mult peste limita admisă. “Bagă 200, măcar să nu ne chinuim prin spitale!” avea să-mi spună un druker, care stătea în dreapta mea.

Mai multe personaje apropiate fostului senator Cîțu susțin în spațiul public că l-au văzut pe fostul camarad când fuma marijuana. Întrebat acum de către jurnaliști, dacă a consumat droguri, acesta a răspuns nervos: “mai terminați cu tâmpeniile ăstea.”

Specialiștii din psihologie susțin că la consumatorii de etnobotanice nu doar că li se accelerează pulsul, dar văd uneori dublu. Așa se explică euforia premierului. 

 

Vocile lumii

Petrișor Peiu

Analist economic

 

“Cifra de 13%, dacă o comparăm cu media UE, de 13,2 % cam pe-acolo e și marea performanță a lui Cîțu. Comparația fatidică este tot cu Ungaria odiosului dictator Orban Victor, Ungarie care consemnează un plus de 17,7% față de trimestrul II din 2020. Spania cu 19,8% sau Franța cu 18,7% ce să mai zică?”, a scris Petrișor Peiu într-un editorial din QMagazine.

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă