16 C
București
luni, 20 septembrie 2021

Cei din urmă, întâi sacrificați

Aceasta este principala măsură, aproape singura, pe care autoritățile statului român au știut să o ia pentru limitarea înmulțirii cazurilor de infectare cu noul coronavirus.

De fiecare dată, atât sub Guvernul Ludovic Orban, cât și acum, sub Executivul Florin Cîțu, de la debutul acestei pandemii în țara noastră, industria HoReCa, sălile de jocuri de noroc, instituțiile de cultură și unitățile de învățământ au fost primele închise.

În același timp însă, cele enumerate anterior au avut parte de foarte puțină susținere sau poate nu au avut.

Principala lovitură pentru industria HoReCa și pentru domeniile Cultură și Educație este incoerența autorităților.

Chiar și după mai bine de un an de la identificarea primului caz de infectare cu COVID-19 în România, nu avem predictibilitate, măsurile fiind luate în continuare de către autorități de pe o zi pe alta.

Tocmai predictibilitatea este principala condiție, menționată în orice studiu de specialitate, pentru un mediu economic puternic și pentru un sistem educațional performant.

Dacă în Educație, prin modificarea ordinului care stabilește modul în care funcționează unitățile de învățământ pe timp de pandemie, s-a mai redus handicapul, industria HoReCa se află pe marginea prăpastiei.

În continuare însă, atât antreprenorii și angajații din HoReCa, industria jocurilor de noroc și cea a spectacolelor, precum și elevii sunt cobaii politicienilor aflați în fruntea statului român.

Asistăm la întinderea unor curse pentru persoanele implicate direct în domeniile menționate.

 

Până la ajutorul dumnezeesc, te mănâncă statul

Guvernanții au promis ajutor, atât pentru elevi și profesori, cât și pentru industria HoReCa.

În Educație, universitățile au fost cele care au avut posibilitatea să acceseze ceva bani de la Guvern, în timp ce învățământul preuniversitar a rămas într-o continuă așteptare a investițiilor care să susțină actul didactic desfășurat în condițiile vitrege impuse pe timp de pandemie.

Dispozitivele digitale conectate la internet promise elevilor au devenit celebre înainte de alegerile locale și de cele parlamentare, de anul trecut, dar, acum, au devenit o legendă, doar câțiva elevi putându-se mândri că au ajuns să le vadă.

În industria HoReCa, antreprenorii sătui să mai aștepte sprijin de la stat – oricum, nu au putut vedea decât șomajul tehnic, și acela oferit cu țârâita, mereu cu întârziere și pe care statul hotărâse să îl reducă – au decis să investească.

Din nou păcăliți de anunțurile guvernanților, că se dă undă verde activităților din HoReCa, forte mulți patroni ai unităților din această industrie, din Capitală, au realizat investiții, menite să atragă cât mai mulți clienți, care să fie încrezători că se vor afla în siguranță, revenind în restaurant/bar.

Abia ce au fost îndepăratate toate foliile de pe noul mobilier, de pe noile aparate și de pe noile accesorii, că autoritățile statului au impus din nou tragerea obloanelor.

Mai mult, patronii de restaurante au fost forțați să redeschidă, chiar și dacă nu au un spațiu suficient pentru a obține profit în condiții de funcționare la 30% din capacitatea unității, antreprenorii fiind anunțați că nu se va mai acorda șomajul tehnic, de la data de 1 martie – un mărțișor frumos de la Guvern pentru industrie – cel puțin nu pentru toți angajații.

Antreprenorii au deschis repede afacerile, forțând bugetul la extrem și, surpriză, acum, de 8 Martie, pentru doamnele și domnișoarele care activează în acest sector: închidem taraba din nou, nu mai aveți unde să mergeți la serviciu.

Dar, cum rămâne cu șomajul tehnic, încă nu s-a anunțat.

Nu toate restaurantele din Capitală au terase, iar unele au doar două mese și ar fi o adevărată minune dacă de la acestea poți scoate suficienți bani pentru a-ți plăti toți angajații.

S-a vorbit de asemenea și despre un proiect la care cei din HoReCa pot depune dosare pentru a obține un suport financiar de la stat.

Dar, într-adevăr, așa cum ne-au obișnuit guvernanții, doar s-a vorbit.

 

E nevoie de ceva mai mult curaj în privința școlilor

În ceea ce privește Educația, lucrurile s-au mai îmbunătățit puțin, după ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a reușit să-și impună ideile în fața colegului de la Sănătate, Vlad Voiculescu, modificând ordinul comun ce prevede modul în care este organizată activitatea în unitățile de învățământ pe timp de pandemie COVID-19, astfel încât elevii din clasele terminale să poată merge fizic la școală.

Totuși, este nevoie de mai mult curaj pentru a pune stop mascaradei numite școală online, deoarece, în cele mai multe cazuri, asta este, în sistemul educațional românesc actual, vitregit, timp de peste treizeci de ani, de investiții.

Iată ce modificări au fost aduse ordinului comun al miniștrilor Educației și Sănătății:

Scenariul de funcţionare al unităţii/instituţiei de învăţământ pe parcursul anului şcolar/universitar se va actualiza săptămânal, cu referință la fiecare zi de vineri, în funcţie de evoluţia epidemiologică, cu excepția depășirii pragului de 6/1000, unde intrarea în carantină se aplică imediat.

În situația în care incidența cumulată în ultimele 14 zile a cazurilor din localitate este mai mare de 3/1.000 de locuitori dar mai mică de 6/1000 de locuitori participarea la ore este cu prezență fizică în unitatea de învățământ pentru:

– toți  preșcolarii și elevii din învățământul primar;

– elevii din clasele a VIII-a, a XII-a, a XIII-a și elevii din anii terminali din învățământul profesional și postliceal, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, până la jumătate din numărul total de elevi înmatriculați în  respectivele clase terminale.

La nivelul localităților unde este instituită măsura carantinei zonale nu sunt permise activitățile care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și activitatea didactică se desfășoară exclusiv online.

Este permisă organizarea cu prezența fizică, în unitățile de învățământ din localitățile în care incidența cumulată în ultimele 14 zile este mai mică de 6/1000 de locuitori a:

– simulărilor examenelor naționale și a examenelor pentru anii terminali;

– evaluărilor naționale;

– orelor remediale pentru toate clasele.

Laurențiu Mușoiu
Laurențiu-Mihail Mușoiu scrie în presa centrală din anul 2008. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar, a absolvit FJSC și deține un master în Științele Comunicării.
Ultima oră
Pe aceeași temă