20.7 C
București
sâmbătă, 18 septembrie 2021

Agriculturii românești îi lipsește inovația

Țara care a fost odată grânarul Europei rămâne la mila lui Dumnezeu, pentru că nimeni din actualul executiv nu a fost preocupat de redactarea și punerea pe hârtie a unei strategii de dezvoltare a domeniului agricol, în contextul noilor directive europene.

Se discută mai mult despre Planul Național de Redresare și de Reziliență, trimis deja la Bruxelles, dar fără ca majoritatea românilor să-i cunoască direcțiile și orientările strategice, și chiar deloc despre ce se va întâmpla cu a cincea putere agricolă a Europei.

Adrian Oros e pe nicăieri. Nimeni nu-i cunoaște mersul, darminte viziunea. Poate că a citit “Viziunea vizuinei,” celebra carte a lui Marin Sorescu și i-a inspirat ministrului latența zoomorfă a struțului, punându-și capul în nisip.

România are zece milioane de hectare de teren arabil, toate acestea produc mai puțini bani decât uzinele Dacia-Renault, la un loc, pe câteva zeci de hectare.

Auzim mai mereu cum se intensifică lupta anticorupție, dar mai puțin despre lupta fermierilor cu dăunătorii, majoritatea interni.

Ultimele două guverne au uitat să plătească despăgubiri celor afectați de secetă, subvenția la diferite culturi a tot fost amânată, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale are liniile de finanțare închise de aproape un an, iar fermierii organizează proteste la Parlament, dar nimeni nu-i bagă în seamă.

Cât ia țăranul român pe ha?

Un recent raport al Comisiei Europeane arată că, într-adevăr, fermierii români au dreptate. Ei încasează una dintre cele mai mici subvenții, 221 euro/ha. Subvenție mai mică încasează fermierii estoni (153 euro/ha ), letoni ( 171 euro/ha ) și cei lituanieni ( 181 euro/ha ). Fermierii bulgari primesc 225 euro/ha, cei polonezi 258 euro/ha, cei din Slovacia 266 euro/ha, iar fermierii unguri 282 euro/ha. Subvenția în Germania este 310 euro/ha, în Franța 308 euro/ha, iar în Spania 265 de euro/ha. Cea mai mare subvenție o primesc fermierii greci, 606 euro/ha. Datele publicate recent de fermierii olandezi, arată că ei obțin 439 euro/ha, iar cei italieni, 416.

Atunci când s-au negociat condițiile de preaderare la UE, fermierii români n-au stat ca cei polonezi zile întregi la protest în fața clădirii Altiero Spinelli din Bruxelles. Au adus cu ei un munte de gunoi de grajd.

Era în perioada în care încă nu se exprimau căpșunarii români și nu puneau spălătoresele de babe și de moși din Occident președintele țării.  

Românii practică o agricultură de subzistență, nu una orientate spre eficiență. Asta, în primul rând, datorită unei lipse a unui plan național, în acord cu doctrina economică europeană, stabilită prin Noua Politică Agrară Comună, puternic orientată asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării.

Aici se ascund marii dăunători.  

Agricultorii români și-au pierdut nișele de dezvoltare

Toată direcția dată de Petre Daea, singurul ministru inovativ al agriculturii, a fost aruncată la coș. Liberalii, aflați la guvernare, l-au făcut comunist. Fostul demnitar pesedist a încercat să faciliteze producătorilor autohtoni locuri de vânzare cu amănuntul.

Actuala putere a preferat să dea un și mai mare avânt supermarketurilor care impun condiții draconice producătorilor români.

Pe timpul lui Daea, eram pe locul 1 în UE la producția de porumb, tre ani consecutiv, din 2017, până în 2019, cu 18 milioane de tone anual. Aveam și locul 1 în UE la producția de floarea soarelui – în 2017 -3,3 milioane de tone, 2018 -3,3 milioane de tone și în 2019 – 3,5 milioane de tone. Locul 2 în UE la producția de soia în anii 2017, 2018, 2019; Locul 3 în UE la producția de cereale în 2018 și 2019.

Pe vremea guvernului Dăncilă – România a fost campioană europeană la absorbția fondurilor destinate agriculturii – locul 1 în UE ca absorbție de fonduri destinate doar agriculturii pe anul 2019.

Existau și programe de succes: Tomata, Usturoiul, Programul Național Antigrindină, Banca de Gene Buzău, Program pentru sprijinirea colectării și comercializării lânii.

Mare parte au fost distruse. Revoluția nu a adus nicio evoluție, doar regres.

Centrul pilot al profesorului Teodorescu, de formare a noilor profesioniști

Fermierii protestează, melcii invadează culturile, mana stă să explodeze, vânzarea de pui este oprită datorită gripei aviare, se pregătește și gripa porcină. Toate în acord cu prăpădul adus fermierului român.

Profesorul Răzvan Teodorescu, actualul rector al USAMV, a dezvoltat un centru pilot pentru formarea specialiștilor și inserția lor în activitatea agricolă. Câți fermieri au învățat că mai mult păgubești dacă te zgârcești la un profesionist?

desen realizat de Ștefan Popa Popa’S

Chiar și în Marea Britanie, după ieșirea din Brexit, se discută despre o subvenție directă la oul de pasăre crescută în  “free ranch”, iar în unele țări europene despre tractorul  digital, în România nu există niciun acord în dezacord. Toată lumea din domeniu e în depresia vremii, chiar dacă ploile de acum fac mai mult bine culturilor de toamnă.

În loc să protesteze, fermierii români mai bine și-ar adapta afacerile spre noile tehnologii și inovații.

Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) din București a dezvoltat și pus într-o matrice patru culturi de plante exotice pe terenurile din România. De ce să produci mere cu 30 de cenți/kg, când poți pe aceeași suprafață să cultivi kiwi 100% românesc, care nu are încă dăunători și să obții 4 Euro/kg? Dar despre curmalul dobrogean, sigur nu ați auzit.

Ziarul “România liberă” a prezentat cele patru culturi.  

Vocile lumii

Florin Stănică

Profesor universitar

Curmalul dobrogean înflorește la sfârșitul lunii iunie, atunci când nu mai sunt înghețuri, susține prof. Florin Stănică de la USAMV București. 
Cultivarea curmalului pe suprafețe întinse, mai ales în zonele nisipoase și cu o climă secetoasă, poate aduce venituri consistente proprietarilor de livezi, ne spune domnia sa. “Pe un hectar se pot obține 20-30 de tone de curmale. Un fermier cu inițiativă poate obține 80.000 de euro pe an, dacă își angajează un specialist format de Facultatea de Horticultură din București.

 

 

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Ultima oră
Pe aceeași temă