19.7 C
București
vineri, 27 septembrie 2024
AcasăOp & EdColumnistFanarioții. Culianu. Villon. Eco. Gârleanu. Stanislavski. Adenauer. Eusébio. Dubcek.

Fanarioții. Culianu. Villon. Eco. Gârleanu. Stanislavski. Adenauer. Eusébio. Dubcek.

Tradiții. Ajunul Bobotezei. Este prima mare sărbătoare a noului an. Această zi se serbează cu post. Cine postește în ajunul Bobotezei are noroc.

Dacă în ziua ajunului de Bobotează e bură pe pomi, vor fi poame multe; dacă picură din streașină, va fi vreme ploioasă. Dacă e zi ploioasă, tot anul va fi ploios. Dacă scârțâie cizmele zăpada sub picior, va fi veac bun.

Copiii, care umblă cu preotul din casă în casă în seara Botezului Domnului, au datină de a ura celor din casă cu următoarele versuri:

Ciura-leșa,

Marga-reșa,

Sită rară

Ieși afară!

Sită deasă

Intră-n casă!

Oi lânoase,

Vaci lăptoase,

Spic de grâu

Până-n brâu,

Secara

Cât scara,

Spicul

Cât voinicul!

În ajun, fetele mari postesc și ajunează, ca să le dea Dumnezeu bărbați buni și cuminți. În ziua de ajunul Bobotezei se pun grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului, unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească păserile mulți pui.

Înainte de a se pregăti mâncarea de post, se strânge toată cenușa și vara se presară peste varză, în credința că nu o vor mânca omizile. Dacă vrei să nu-ți ia uliul puii, dă cuiva un ou pomană, de sufletul uliului, în ziua de ajunul Bobotezei, și nu-ți mai ia, dar care va fi cuminte nu va lua, că atunci nu are el pui.

Nu este bine a scoate gunoiul măturat în ziua ajunului Bobotezei, că la din contră se scoate norocul din casă.

Fetele mari, văduvele, flăcăii tomnatici iau în ajunul Bobotezei din fiștocul preotului un fir de busuioc, îl leagă cu ață, lână sau mătase roșie de degetul cel mic al mâinii drepte, îl descântă și noaptea li se va arăta viitorul soț, ursitul.

În Transilvania, femeile fac o păpușă cu două lumânări, le leagă cu testinel împrejur și pun de toate mlădițele de copaci la legătoare, le aprind pe masă când vine preotul și, după ce se duce, le sting: una în grâu și alta în cânepă. Și de care sămânță se prinde mai mult de lumânare, de aceea se face peste an. Lumânările, așa cum sunt, se pun în cui și stau o săptămână; atunci le dezleagă, zicând că dezleagă cununile, că până atunci nunți nu se pot face. Mlădițele le dau apoi la vite să le mănânce.

Magie. Solomonarii nu mănâncă, nici nu beau nimic până ce nu se înserează cumsecade. Iar după ce se înserează, se pun după masă, pe care sunt înșirate diferite bucate în talgere, pe locul acela unde a stat preortul de cu zi, când a umblat cu crucea prin sat, cu o vărguță de alun în mână, și, după ce rostesc mai multe versuri de vrajă, încep a gusta din toate bucatele înșirate pe masă, din care a gustat și preotul.

1463. Pedeapsa cu moartea împotriva lui François Villon este modificată, poetul fiind trimis într-un exil de zece ani.

1589. A murit Caterina de Medici, regină a Franței.

1716. Nicolae Mavrocordat a fost numit domn al Ţării Româneşti, acesta reprezentând momentul instaurării regimului fanariot în Ţara Românească.

1847. S-a născut Nikolai Jukovski, specialist rus în aerodonamică şi hidrodinamică, considerat „părintele” aviaţiei ruse.

1859. Adunarea Electivă a Moldovei a ales în unanimitate ca domnitor pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la Revoluţia de la 1848 şi la lupta pentru Unirea Principatelor.

1863. S-a născut Konstantin Stanislavski, regizor și teoretician rus al teatrului.

1876. S-a născut Konrad Adenauer, primul cancelar al Republicii Federale Germane (1949-1963). A participat la reconstrucţia ţării după cel de Al Doilea Război Mondial şi a reconciliat Germania cu foştii săi duşmani, mai ales Franţa.

1878. S-a născut scriitorul Emil Gârleanu („Nucul lui Odobac”, „Din lumea celor care nu cuvântă”).

1896. Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african.

1919. Crearea Partidului Muncitorilor Germani, care va deveni Partidul Muncitoresc Național–Socialist German – partidul nazist.

1921. S-a născut Friedrich Dürrenmatt, dramaturg și prozator elvețian.

1922. A murit exploratorul britanic Ernest Shackleton.

1932. S-a născut scriitorul italian Umberto Eco.

1933. A început construirea podului Golden Gate din orașul San Francisco.

Citește și: Golden Gate împlinește 77 de ani

1938. S-a născut regele Spaniei, Juan Carlos I. Este proclamat rege la 23 noiembrie 1975, după moartea generalului Franco.

1950. S-a născut scriitorul Ioan Petru Culianu, cunoscut istoric al religiilor („Hesperus”, „Pergamentul diafan”, „Eros şi magie în Renaştere”).

1956. Elvis Presley înregistrează Heartbreak Hotel.

1961. Inaugurarea Teatrului de Comedie din București. Primul director a fost Radu Beligan (1961-1969).

1968. Alexander Dubcek devine liderul regimului din Cehoslovacia. Începutul mişcării cunoscute sub numele de „Primăvara de la Praga”.

1970. A murit fizicianul Max Born, laureat al Premiului Nobel.

2014. A murit celebrul fotbalist portughez Eusébio.

Citește și: Mister Schwartz, bănăţeanul care l-a antrenat pe Eusebio

Citește și: Teoreticianul râsului. Rubrică de șah. Newton. Camus. Pușcariu. Der Spiegel. Rammstein.

Cele mai citite

Europa League: FCSB victorie spectaculoasă cu FC RFS 4-1

FCSB a învins echipa letonă RFS cu scorul de 4-1 (2-1), joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în prima etapă din noul format...
Ultima oră
Pe aceeași temă