32.2 C
București
marți, 23 iulie 2024
AcasăLifestyleStil de viațăRomânia, pe ultimul loc la calitatea vieții. Ce putem face să ne...

România, pe ultimul loc la calitatea vieții. Ce putem face să ne îmbunătățim starea de bine

România ocupă, în prezent, ultimul loc în clasamentul statelor membre UE privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Pentru a afla care sunt consecințele dezechilibrelor și factorii care influențează starea de bine, am stat de vorbă cu Costi Bratu, președintele Asociației CIPRA – Centrul de Informare, Prevenire Risc și Analiză, organizație care își propune să-i asiste pe români în luarea deciziilor legate de obiceiurile zilnice și de consum, astfel încât riscurile care ar putea avea un impact negativ asupra calității vieții lor să fie diminuate.

Cum arată România pe piața europeană când vine vorba de calitatea vieții?

Conform studiului realizat de Social Progress Imperative, cu sprijinul Deloitte, țara noastră este pe ultimul loc în Europa și pe locul 44 la nivel mondial în ceea ce privește calitatea vieții și bunăstarea socială. Pornind de la aceste rezultate deloc îmbucurătoare a luat naștere CIPRA, care își propune să ofere periodic studii de specialitate menite să contribuie la informarea corectă și exhaustivă a românilor dornici să-și îmbunătățească calitatea vieții. Primul studiu a identificat principalii factori care determină binele românilor: familia și prietenii (90%), starea de spirit (90%), starea fizică (88%) și stima de sine (88%). În funcție de aceștia ne construim propriul univers al binelui, dar, în egală măsură, putem distruge echilibrul, neglijând sau valorizând prea puțin importanța lor.

Care sunt principalele elemente care ne influențează calitatea vieții?

Studiul nostru, realizat pe un eșantion de 813 persoane, bărbați și femei cu vârste între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural, a scos în evidență 5 categorii cu influență asupra calității vieții românilor: somnul, mișcarea, alimentația, plăcerile și pasiunile, și echilibrul între viața personală și cea profesională. Aceste elementele au un impact imediat asupra vieții de zi cu zi și sunt factori generali care, luați atât separat, cât și împreună contribuie la un concept amplu de bine, căci dacă individual ne este bine și în plan social avem șanse să dezvoltăm comunități sănătoase.

Ce măsuri ar trebui luate pentru îmbunătățirea calității vieții românilor?

Cred că cel mai eficient pas este să privim în noi și să înțelegem cât mai bine care sunt nevoile noastre azi, pentru că nemulțumirile majore apar din faptul că între ceea ce ne proiectăm și ceea ce trăim cu adevărat este, uneori, un abis ce se umple cu frustrări. E important să ne raportăm la mediul în care trăim și să ne dezvoltăm pentru a identifica cât mai bine elementele pe care le putem schimba.

O metodă bună este informarea din surse valide, imparțiale și actuale, care să ne ajute să luăm aceste decizii bazându-ne pe lucruri concrete, pentru ca riscurile care ar putea avea un impact negativ asupra calității vieții să fie diminuate. Nu spun că nu e bine să ne motivăm să vrem și să facem mai mult, dar e bine să știm concret care sunt uneltele de care dispunem și lucrurile care ne fac bine sau care ne influențează negativ, pe noi și pe cei apropiați nouă.  Pentru că, după cum arată și studiul, familia și prietenii sunt în deplină consonanță cu starea noastră de spirit. Așadar, e bine să ne informăm, să ne adaptăm și să acționăm conform propriilor nevoi, fără a crea dezechilibre interne și externe.

Care sunt consecințele dacă nu schimbăm nimic în stilul de viață actual?

Ne-am obișnuit să spunem că societatea e de vină, că nu avem suficiente resurse financiare și emoționale, că nu avem timp, dar uităm că, în fond, suntem artizanii propriului bine, sau, după caz, propriului rău. Lipsa de organizare, gestionarea deficitară a resurselor, ierarhizarea greșită a nevoilor și valorilor pot duce la un soi de inadaptare la viteza cu care se mișcă lucrurile în ziua de azi. Există o interdependență nocivă între palierele vieții, pentru că, oricât de mult confort ne-ar oferi veniturile mai mari, pentru a le obține, vom sacrifica timpul nostru, timpul petrecut cu familia, odihna și multe alte plăceri, lucru evidențiat și de studiu.

Spre exemplu, principalele consecințe ale lipsei somnului relevate de studiu, în special în rândul femeilor și tinerilor sub 25 ani, sunt lipsa concentrării și renunțarea la activitățile care le fac plăcere. În egală măsură, o alimentație deficitară poate duce la o sănătate precară, la fel și lipsa mișcării. Și, cu toate că le identificăm și le cunoaștem consecințele, ne este greu să găsim acel echilibru între ele care să confere calitate vieții noastre. Însă dacă ne dăm seama la care excelăm și pe care le neglijăm, vom ști unde avem de lucrat. Poate schimbarea nu va veni dintr-o dată, dar ne suntem datori nouă să o analizăm și să lucrăm la îmbunătățirea stilului de viață. De aceea, prin studiile și articolele validate de specialiști pe care CIPRA le generează, soluțiile sunt mai aproape de noi, mai ușor de înțeles și de adoptat.

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre un stil de viață sănătos. Au devenit românii mai preocupați de calitatea vieții?

Fac și eu parte din generația care a crescut cu multe preconcepții, cu multe lipsuri sau, mai mult decât atât, cu o imagine greșită asupra realității. Atunci când ne formam ca oameni primeam informația pe care alții doreau să o primim, iar acum, generațiile tinere nu își dau seama cât de valoroasă e această superputere de a avea propriul filtru de selecție, de a beneficia de atât de multe surse validate de informație, încât să obții un tablou complet asupra multor domenii.

Auzim tot mai des cuvinte precum: coaching, neuromindfulness, terapii alternative, yoga, terapia somnului, acestea s-au născut pentru a ne ajuta să ne adaptăm mai ușor, în contextul în care dinamica societății e cu totul alta. Ne bucurăm să descoperim prin intermediul experților noștri faptul că lumea e tot mai preocupată de identificarea traumelor, de reglaje ale propriilor frici, de controlarea stresului, toate în strânsă legătură cu calitatea vieții. Deci da, putem spune că ecourile există, că lumea e tot mai preocupată de binele personal, de echilibru, pentru a nu crea dezechilibre în viețile copiilor lor, de o ierarhizare a nevoilor și o prioritizare a acțiunilor în scopul de a-și eficientiza timpul.

Urmărește România Liberă pe  TwitterFacebook și Google News!

Adelina Toader
Adelina Toader
Adelina este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din iunie 2021. Adelina are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Și-a început cariera jurnalistică în grupul de presă Bursa avansând de la poziția de redactor până la cea de Managing Editor. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, Adelina a realizat interviuri cu miniștrii, ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă