16 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăLifestyleSoluțiile pentru pacienți: Lecțiile crizei de imunoglobuline

Soluțiile pentru pacienți: Lecțiile crizei de imunoglobuline

Prima: evaluarea de catre autoritati impreuna cu producatorii a impactului asupra sanatatii publice generat de notificarea (cu 1 an inainte de retragerea propriu-zisa) oricaror retrageri a medicamentelor de pe piata, in principal din ratiuni comerciale (pret evaluat de producatori a fi neprofitabil).

A doua: evaluarea aprovizionarii pietei de catre producatori in raport cu consumul real al populatiei pe categorii de medicamente. Cu toate acestea, desfășurarea evenimentelor in situatia imunoglobulinelor arată o criză în care statul a fost nevoit să apeleze la o soluție extremă, și anume, mecanismul european de protecție civilă, pentru a-și putea proteja pacienții.

Prin urmare, cel mai important element al crizei de acum, este în ce fel se pregătește ministerul Sănătății să răspundă pe viitor, la problema lipsei medicamentelor în general, în condițiile în care mecanismul de protecție civilă este evident o acțiune de ultim resort, nu o soluție pe termen lung?

Deficitul de imunoglobulină nu este un caz izolat, situatia preturilor putand afecta si alte categorii de medicamente esentiale, a caror absenta poate afecta viata pacientilor. Scaderea preturilor din iulie 2015 a fost o masura luata pentru cresterea accesibilitatii pacientilor la terapiile inovative si nu numai, urmata in martie 2017 de o masura de scadere cu 35% a pretului medicamentelor iesite de sub patent. Aceasta ultima masura nu a fost aplicata pana in prezent, fiind prorogata pana la 1 septembrie 2018, fapt care nu justifica retragerile din ratiuni comerciale ale producatorilor pe parcursul anului 2017. In realitate, multe dintre preturile medicamentelor nu au fost actualizate din 2012 iar problemele reale raman neactualizarea valutara a medicamentelor, acestea fiind achizitionate in Euro/USD dar la cursuri valutare mult sub cursul actual si neactualizarea bugetului, ramas la valoarea istorica de 1.515 milarde euro, fapt ce a generat cresterea taxei de claw-back pentru producatori, prin care este sustinut deficitul bugetar.

Plecând chiar de la cazul particular al lipsei de imunoglobulină, gasirea unor solutii care sa raspunda nevoilor imediate ale pacientilor, printre altele prin folosirea tuturor parghiilor de aprovizionare alternativa ale pietei, respectiv achizitiile pentru nevoi speciale si achizitiile prin import paralel, ar trebui sa devina o prioritate a autoritatilor. In timp ce achizitiile pentru nevoi speciale sunt reglementate, acestea nu pot acoperi toate situatiile de discontinuitati. Este cunoscut deja faptul ca, in pofida ideii vehiculate referitoare la Romania avand cel mai mic pret European, exista multe medicamente al caror pret este mult mai mic in alte state. Importul paralel este un mecanism European, reglementat in toate statele membre, care faciliteaza achizitiile, chiar in conditii de retragere din motive comerciale, a medicamentelor deficitare si a altor medicamente autorizate in Romania dar la preturi mult mai mici. Importul paralel nu numai ca este o solutie pe termen mediu-lung de aprovizionare suplimentara, intr-un timp scurt al pietei dar poate reprezenta un beneficiu bugetar sau direct pentru pacient. Desi sunt cunoscute beneficiile mecanismului de import paralel, in Romania nu sunt luate in considerare de autoritati si mai grav decat atat, medicamentele prescriptibile importate paralel nu beneficiaza in Romania de includerea in sistemele de decontare ale caselor de asigurari.

In situatia imunoglobulinelor, desi suntem informati de catre autoritati ca pacientii nu au beneficiat de nici o fiola de imunoglobulina de la declansarea crizei in 2017, prin mecanismul de import paralel au fost achizitionate imunoglobuline din tari Europene, care au fost donate in perioada ianuarie-martie 2018, statului roman spre a fi puse la dispozitia pacientilor in situatii de urgenta. Daca acest import paralel ar fi fost reglementat, ar fi putut fi evitat mecanismul de protectie civila, pana la solutionarea divergentelor cu producatorii.

Inechitatile in ce priveste accesul la sanatate ne afecteaza pe toti, consecintele pentru o tara sunt performanta economica scazuta, o inechitate sociala de lunga durata si in ultima instanta, o instabilitate politica. Comisia Europeana indica faptul ca prin reducerea cu numai 1% a inegalitatilor in ce priveste accesul la sanatate ar creste rata anuala de crestere a PIB-ului unei tari cu 0,15%. Romania ar trebui sa tina cont de acesti indici in stabilirea politicilor de sanatate astfel incat cu totii sa beneficiem de toate terapiile, inovative sau alternative, esentiale vietii.

Cele mai citite

În atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene rușii au cheltuit sute de milioane de dolari

În atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina ruşii au schimbat tactica, explică analiştii militari, potrivit tvrinfo.ro. Trimit asupra unei ţinte sute de rachete şi drone...

România ajută Republica Moldova să intre în UE dar Ciolacu are o propunere directă. “Avem o variantă și mai scurtă de a fi în...

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a declarat că populația Republicii Moldova dorește să trăiască într-un stat care să-i ofere prosperitate și siguranță,...

Premiul GDS a fost acordat Comunității Declic

Premiul Grupului pentru Dialog Social(GDS) pe anul 2023 a fost decernat marţi Comunităţii Declic, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la sediul GDS,...
Ultima oră
Pe aceeași temă