Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Sfatul specialistului. Sărbătorile de Paşte, în tihnă şi sănătate

Dincolo de semnificaţia religioasă profundă, sărbătorile pascale reprezintă un moment special pentru fiecare dintre noi, pentru că avem ocazia să fim alături de cei dragi să ne bucurăm împreună de bunătăţile mesei tradiţionale.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

Actualizat: 08.04.2018 - 19:45

Atenţie, există însă şi câteva riscuri medicale dacă nu mâncăm cu moderaţie. Medicul de familie Mihaela Gavriliu prezintă într-un interviu pentru România Liberă, beneficiile medicale ale Postului, dar şi principalele motive pentru care este bine să evităm supraalimentaţia din perioada Sărbătorilor de Paşte.

“Postul îşi are rostul în special în zonele în care se mănâncă foarte gras şi sărat iarna, în regiunile cu climă temperată şi rece, iar din această cauză există în cantităţi mici legume şi fructe proaspete. Postul avea deci o noimă acum 2.000 de ani, când nu se aduceau din America de Sud, din Africa ş.a.m.d. Aşadar, orice organism după ce trecea prin iarnă şi mânca doar grăsimea de la porc şi alimentele conservate prin frig şi sare, pentru că nu exista frigider, rebuia să se revigoreze, pierzând acest exces de sare şi de grăsimi. Şi era acea cutumă să ţii post, să mănânci lucrurile verzi care răsar din pământ, este o tradiţie care s-a păstrat. Este o curăţire pentru organism, o dovadă de penitenţă pentru mulţi, o dorinţă de a-şi ispăşi toate vinele şi păcatele” – explică medicul, care recomandă consumul unor mâncăruri de post pregătite în casă: cartofi fierţi, salate şi sote de legume, fasole pentru persoanele care nu au probleme cu glicemia.

Pericole din farfuria umplută cu vârf şi îndesat

Dr Mihaela Gavriliu: Nu ne omoară doar ceea ce mâncăm, ci mai ales cât mâncăm, pentru că omul modern mănâncă foarte mult. Uitaţi-vă în jur, câte persoane din preajma noastră sunt obeze. Este un adevărat flagel în special ales în ţările foarte dezvoltate, cum ar fi State Unite ale Americii, care implică cheltuieli medicale enorme din cauza complicaţiilor asupra sănătăţii. Chirurgia bariatrică şi operaţiile estetice ulterioare implică şi ele costuri imense, plus şedinţele de recuperare medicală, pentru că apare atrofia musculară. Un om care a avut 150-200-250 de kilograme, niciodată nu va mai fi o persoană normală şi sănătoasă, indiferent cât de mult slăbeşte şi câtă voinţă are, pentru că deja a trecut prin nişte transformări foarte mari, foarte serioase.

RL: Stasticile arată faptul că se mănâncă haotic, oamenii sar peste mesele principale şi fac excese calorice seara, recuperând lipsa aportului de hrană din cursul zilei.

Da, pentru că mănâncă dezorganizat, foarte calorigen şi foarte gustos. De cele mai multe ori gustul este dat de glutamatul de sodiu, care poate da dependenţă la un moment dat. Mâncarea de tip fast food sau junk food are calorii foarte multe, un sandviş este gustos, aspectuos şi are 1.000 de calorii. Or, noi nu consumăm caloriile pe care le ingerăm. Omul modern este sedentar, nu mai merge pe jos, se urcă din maşină în maşină, stă pe scaun la birou, pe canapea sau fotoliu acasă, are telefonul inteligent care îi aduce de toate, copiii nu se mai joacă, şi atunci problema este foarte simplă la îngrăşat, un bilanţ energetic tranşant: cât mănânci versus cât consumi. Dacă mănânci 4.000 kcal şi consumi 2.000 kcal, diferenţa înseamnă grăsimea pe care o depui pe tine. 

RL: Care sunt riscurile medicale după perioada postului, pentru că vin mâncările grele: ouă, friptură de miel, drob, salata de bouef, pască, cozonaci?

Nu există nici un risc, atâta vreme cât oamenii mănâncă ponderat. Indiferent că ţii post sau nu, problema este să nu te alimentezi dezechilibrat. De exemplu, trebuie să consumăm în jur de 100 de grame de proteine de origine animală pe zi, din lactate, brânzeturi, orice fel de carne, ouă. Din păcate, la noi nu se respect acest principiu alimentar. Se face şi ciorbă, şi friptură, şi grătar şi ar fi foarte bine dacă s-ar putea face şi desert cu carne! Deci după post nu trebuie să ne îmbuibăm, înseamnă să mănânci normal cu pauze între mese: un pic de drob, o porţie de friptură cu legume şi salate, ciocneşti un ou, bei un pahar de vin şi serveşti 1-2 felii de cozonac.

Ce facem dacă ne este rău?

În funcţie de simptome şi starea generală de sănătate, dacă am mâncat prea mult sau s-a exagerat cu consumul de alcool, medicii spun că, în cazul simptomelor uşoare putem folosi automedicaţia, dar dacă starea se agravează se recomandă apelarea servicului de urgenţă 112, pentru un consult medical de specialitate. Medicul de familie Mihaela Gavriliu

Atrage atenţia că persoanele cu patologie biliară şi pancreatică sunt cele mai expuse riscurilor medicale în aceste zile şi recomandă ca pentru simptome uşoare (stare de greaţă, balonare, dureri uşoare de stomac) să fie folosită medicaţia antiacidă, antispastică, antivomitivă, precum şi un tratament colecistokinetic şi colagog. Fructele, precum ananas, lamâie, portocale, grepfruit pot ajuta digestia, la fel ca şi ceaiurile de anason, sunătoare sau muşeţel. Precauţii speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igieno-dietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos.

Dieta de recuperare

Aportul energetic la o masă tradiţională de Paşte poate ajunge până la 4000–5000 kcal. De regulă, după Paşte, "câştigul" ponderal este de 1-3 kg. După mesele copioase de sărbători, recuperarea ulterioară se poate face printr-o dietă ușoară, bogată în fructe, legume proaspete și multă apă, precum și plimbări în aer liber. 

Cel mai consumat aliment în această perioadă, oul este un adevărat complex energetic natural care trebuie consumat totuşi cu măsură. Din analiza unui ou de mărime medie - 60 g, rezultă 33,4 g albuş şi 16,6 g gălbenuş, care au următoarea compoziţie: 

Energie - 75 kcal
Apa - 37,7 ml
Proteine - 6,25 g
Lipide - 5,01 g
Carbohidrati - 0,61

Nu ce mănânci de Paşte te dezechilibrează, ci cât mănânci. Riscul medical cel mai mare în această perioadă îl au persoanele cu patologie biliară, pentru că există variante anatomice în care vezica biliară, căile biliare comunică cu căile pancreatice şi presiunea este mult mai mare, iar uneori intră bilă peste sucurile pancreatice, le activează şi începe digestia cu probleme, în condiţiile excesului de mâncăruri foarte grase, alcool şi tutun.(dr Mihaela Gavriliu, medic primar medicină de familie)         

Util

Pacienţilor cu afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficienţă cardiacă, cardiopatii ischemice) li se recomandă să fie atenţi la excesul de sare şi grasimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică susipiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital. În plus, cei cunoscuţi cu alergii alimentare vor avea grijă la produsele consumate, vor avea medicaţia de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupţiilor pruriginoase asociate tulburarilor respiratorii. Apariţia simptomelor digestive precum greaţă, vărsături, dureri abdominale, tulburări de tranzit, a febrei sau frisoanelor sau cardiace ce includ dureri precordiale, palpitaţii, cefalee, vertij indică necesitatea unui consult medical de urgenţă.

 

Comentarii

loading...