Astfel, România devine a zecea țară care implementează cel mai amplu proiect european de promovare a obiceiurilor nutriționale sănătoase în timpul zilei de lucru. Misiunea programului, lansat în 2011, este să crească gradul de conștientizare a importanței ritualului zilnic de care fiecare dintre noi are nevoie și pe care îl merită, pauza de prânz fiind un generator de energie mentală și fizică și ajutând la obținerea unui echilibru între viața profesională și cea personală.
Potrivit unui studiu realizat în acest an pe un eșantion de peste 25.000 de angajați și 1.400 de proprietari de restaurante din opt țări europene (Austria, Belgia, Cehia, Franța, Italia, Portugalia, Slovacia și Spania) pe tema alimentației în timpul zilei de lucru, există tendințe optimiste: creșterea cererii pentru mese sănătoase și echilibrate, rolul din ce în ce mai important pe care companiile îl pot juca în îmbunătățirea stării de bine a angajaților și interesul general pentru tehnologie în încurajarea alimentației sănătoase.
Totodată, barometrul FOOD 2018 relevă că aproape 75% din europeni își iau timp pentru pauza de prânz, cu 5% mai mult decât în 2014. Cu toate acestea, 27% dintre aceștia aleg să ia prânzul chiar la biroul la care lucrează. 94% dintre belgieni mănâncă în mod regulat la birou, în timp ce în Franța pauza de masă în afara biroului este sfântă. 26% dintre angajații francezi ies la restaurant în mod constant, luând în calcul prețul și proximitatea. Sunt întrecuți de slovaci, care ies la restaurant în pauza de prânz în proporție de 34%, și de italieni, cu 39%, aceştia preferând avantajele mâncărurilor proaspăt gătite și sănătoase.
Mâncăm pe fugă şi facem risipă de alimente
Conform celor mai recente statistici, 50% dintre angajații români acordă mai puțin de 30 de minute mesei de prânz, spre deosebire de alte țări europene, în care doar 23% din angajați alocă acest timp. În România, anual, aproximativ o treime din produsele alimentare sunt irosite, peste 6.000 de tone de alimente ajungând la gunoi în fiecare zi. De asemenea, un alt studiu arată că în România 225.000 de copii se duc zilnic la culcare flămânzi, iar 72% dintre familiile din mediul rural nu le pot asigura copiilor sub 5 ani o dietă minim acceptabilă. La nivelul consumatorilor, 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente.
„Este un exemplu de unire de forțe dintre sectorul public și cel privat pentru ca românii să primească, pe mai multe canale decât cele ale sănătății publice, informații despre regulile unei alimentații echilibrate, sănătoase. În România, o persoană aruncă zilnic peste 350 de grame de mâncare, ajungând să risipească anual 129 de kilograme de alimente. Cea mai mare risipă se raportează la nivelul gospodăriilor populaţiei, circa 49%, urmate de sectorul industriei alimentare, cu 37%, și de retail, cu 7%. Raportat la venitul familial, asta înseamnă un nivel de risipă de 6,9% pentru cei cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro) și 14,4% pentru cei cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro), conform datelor statistice ale Ministerului Agriculturii. Cum dezechilibrele nutriționale, supraponderea și obezitatea se concentrează la populația cu nivel educațional scăzut, reducerea acestora și coordonarea eforturilor cu cât mai mulți parteneri din rândul companiilor și al restaurantelor și cantinelor, care să promoveze un set de recomandări simple pentru o alimentație sănătoasă, este un prim pas important”, declară dr. Alexandra Cucu, directoarea Centrului național pentru evaluarea și promovarea stării de sănătate din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.
