La începutul anilor ’70, toţi puştii eram înnebuniţi de desenele animate cu Lolek şi Bolek. Când aventurile lor erau difuzate la televizor, la emisiunea „O mie şi una de seri“, lăsam baltă orice ocupaţie, adică joaca sau lecţiile, şi ne postam în faţa ecranelor, urmărind cu sufletul la gură noul episod din aventurile celor doi fraţi.
Personajele
Lolek (diminutiv de la Karol) era fratele cel mic, bondoc şi grăsuţ. Bolek (diminutiv de la Boleslaw) era fratele cel mare, înalt şi slab. Ei s-au născut în 1962, sub peniţa lui Wladyslaw Nehrebecki, creator de desene animate pentru televiziunea poloneză.
Prima serie de desene animate a fost difuzată în 1963-1964 şi era compusă din episoade scurte, de 9-10 minute. Precum Charlie Chaplin sau Stan şi Bran din epoca filmelor mute, Lolek şi Bolek nu vorbeau, iar micii telespectatori trebuiau să înţeleagă din mişcările lor acţiunea filmului.
Enormul succes cu care a fost primită această primă serie, atât în rândul micilor telespectatori, cât şi în rândul criticii (în 1964 a fost premiat la Festivalul Filmului de Scurtmetraj de la Veneţia), i-a convins pe creatori să realizeze noi serii: „Lolek şi Bolek în vacanţă“ (1965-1966), „Lolek şi Bolek în jurul lumii“ (1968-1970), „Lolek şi Bolek în lumea basmelor“ (1970-1971), „Aventurile lui Lolek şi Bolek“ (1972-1980).
În 1973, la cererea insistentă a telespectatoarelor, creatorii desenului animat au adăugat-o cuplului Lolek & Bolek pe fetiţa Tola, pe care cei doi fraţi au întâlnit-o în pădure.
După 1980 vor fi create noi serii de episoade cu aventurile neastâmpăraţilor fraţi şi, de această dată, personajele vor fi înzestrate cu darul vorbirii.
Desenele animate au fost difuzate nu doar în ţările comuniste, ci şi în alte zeci de ţări din întreaga lume. La începutul anilor ’80, în Iranul islamist, condus cu mână de fier de ayatollahul Khomeini, „Lolek şi Bolek“ a fost unul dintre rarele desene animate străine care aveau permisiunea de a fi difuzate la televizor.
Evident, au fost create numeroase jucării şi păpuşele, cărţi ilustrate, cărţi de colorat, jocuri pe calculator cu cei doi puşti. Iar în anul 2011 primăria oraşului Bielsko-Biala ridica un monument în onoarea celor doi prichindei care au dus numele Poloniei pe toate meridianele lumii.
În România, serialul de desene animate a marcat atât de mult imaginarul copiilor, încât unii dintre ei, deveniţi adulţi, şi-au botezat firmele folosind numele personajelor: „Lolek & Bolek Com SRL“ – înfiinţată în 1996 la Petroşani, „Lolek şi Bolek Trans SRL“ – înfiinţată în judeţul Prahova în 2007 etc.
„Bolek şi Lolek în jurul Pământului“
În anul 2000, editura Aquilla ’93 din Oradea a propus copiilor telespectatorilor din anii ’70 volumul „Bolek şi Lolek în jurul Pământului“, scris de Ludwic Cichy.
Cartea se deschide cu cei doi eroi ajunşi în Ţara Cangurilor, adică în Australia. Din primele pagini, ei se confruntă cu un bumerang buclucaş, care, evident, le provoacă cucuie. Bumerangul aparţinea unui aborigen. Lolek şi Bolek nu sunt luaţi prizonieri de băştinaşi, ca în orice altă carte de aventuri, ci sunt invitaţi la masă, unde sunt serviţi cu omletă din ouă de struţ şi desert din termite. În satul aborigenilor, Lolek şi Bolek se împrietenesc cu puştiul Kanga, care devine ghidul lor şi le arată tot felul de animale stranii, nemaivăzute, precum ornitorincul, agama – zmeul australian, câinii Dingo, ursuleţul Koala etc.
Următoarea călătorie a celor doi fraţi curioşi este la Polul Nord, pe urmele unicornului polar. Ei au ajuns acolo cu elicopterul, având ca misiune să fotografieze narvalul. Şi-au construit un iglu, s-au jucat cu focile, s-au confruntat cu un urs polar şi, în final, au fotografiat nu unul, ci doi narvali!
Îngheţaţi de frig, Lolek şi Bolek pleacă în Africa, la un safari. Au schimbat elicopterul cu un jeep şi au observat de aproape elefanţi, rinoceri, hipopotami, crocodili şi o familie regală de lei. Pentru că li s-a stricat jeep-ul, s-au întors acasă cu… o cămilă, prin deşert.
De la căldură, fraţii aventuroşi au trecut iar la frig şi au pornit într-o expediţie în Munţii Himalaya. La un moment dat au căzut de pe iakul ce-i transporta şi erau gata-gata să cadă în prăpastie, noroc că i-a salvat Yeti, omul zăpezilor. Acesta însă, discret, a dispărut imediat de la locul faptei, ca şi cum nu ar fi existat niciodată.
Pentru următoarea călătorie Lolek şi Bolek au traversat oceanul, ajungând în America, în „Wild West“, pe urmele unei turme de bizoni. Pe drum se întâlnesc cu un trib de indieni, care însă le devin repede prieteni, iar apoi eliberează pasagerii unei diligenţe, luați prizonieri de un bandit la drumul mare. Când găsesc – în sfârşit – bizonii, sunt fugăriţi de aceştia, dar scapă cu viaţă la bordul „calului de fier“ – un tren ce străbate preria.
Ultima călătorie (din această carte) au efectuat-o curajoşii exploratori în adâncul oceanului, la bordul unui minisubmarin, cu destinaţia „Marele Banc Coralier“. Acolo ei au putut observa pe îndelete tot felul de vieţuitoare marine: căluţi de mare, papagali subacvatici sau diavoli de mare, dar şi o balenă, o broască ţestoasă şi… un rechin. Evident, acesta i-a hăituit, dar au fost salvaţi de un surfer, povestea terminându-se cu happy-end, ca toate cărţile pentru copii.
De notat faptul că volumul este foarte bine tipărit (în Slovenia), în întregime în culori şi cu coperte cartonate – un adevărat album de colecţie!
Creatorul
Wladyslaw Nehrebecki s-a născut pe 14 iunie 1923. A fost unul dintre pionierii filmului de animaţie din ţara sa, lucrând ca desenator, scenarist şi regizor la studioul de desene animate din oraşul Bielsko-Biala, al cărui director va fi în anii 1961-1963.
Primul său film, „A1“, îl va realiza în 1949. Ulterior, până când va muri (28 decembrie 1978), numele său va apărea pe genericul a zeci de filme de animaţie, de scurtmetraj sau lungmetraj. Va rămâne însă în istoria animaţiei mondiale cu amuzantele peripeţii ale celor doi fraţi Lolek şi Bolek – care, apropo, se pare că au fost inspiraţi chiar de propriii copii.
