Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct

Rata de mortalitate din cauza infarctului miocardic acut (IMA) în România este în ultimii ani cea mai ridicată din UE, conform raportului dedicat României realizat de OECD Health Data, în cooperare cu Observatorul European al Sistemelor și Politicilor Europene de Sănătate.

Elena Marinescu 0 comentarii

19.12.2017 - 11:00

La nivel european, 1 din 5 pacienți supraviețuitori ai unui infarct va suferi un alt eveniment cardiac, poate chiar un alt infarct, în următorul an. Iar acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, pentru că pacientul a ales să ignore „sănătatea” cardiovasculară și să revină la stilul de viață anterior infarctului. Medicul cardiolog Oana Ință susţine însă că infarctul și bolile cardiovasculare în general pot fi prevenite prin acțiuni simple, ușor de înțeles și de aplicat, cum ar fi o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate și renunțarea la fumat, iar pacientul trebuie să meargă la controale regulate, să-și ia tratamentul și să respecte indicațiile medicului.

Prevenţia, prioritară

În prevenția afecțiunilor cardiovasculare, un factor important îl reprezintă identificarea factorilor de risc cardiovascular de către medicul de familie. Există factori de risc pe care nu îi putem influența, cei nemodificabili, precum vârsta, ereditatea și sexul. Sunt însă și factori de risc care țin de fiecare dintre noi şi asupra cărora se poate interveni, care sunt cei modificabili, precum sedentarismul, alimentația nesănătoasă, hipertensiunea arterială, fumatul, diabetul etc.

„Pacienții subestimează riscurile și complicațiile infarctului miocardic. Majoritatea supraviețuitorilor unui infarct au o aderență la tratament de doar 2-3 luni, după care încep să se simtă bine și uită că inima lor are nevoie de mai multă atenție. Trebuie să se prezinte la controale regulate, la medicul cardiolog și la medicul de familie, trebuie să respecte recomandările de tratament făcute de medic, să țină sub control factorii de risc cardiovascular și să conștientizeze că riscul de a dezvolta un al doilea episod cardiovascular este foarte mare, iar acest al doilea episod poate fi fatal”, declară dr. Rodica Tănăsescu, președinta Societăţii Naționale de Medicina Familiei.

Medicul explică faptul că un infarct miocardic acut se produce atunci când una dintre arterele coronare care asigură transportul sângelui la inimă este blocată de un cheag de sânge. Cele mai frecvente simptome ale unui infarct sunt durerea în mijlocul pieptului care poate iradia înspre brațe, la baza gâtului sau în mandibulă, Uneori durerea poate apărea în abdomen. Respirație greoaie, față palidă, transpirații reci, anxietate, palpitații, greață sunt alte simptome care anunță un infarct. Prima măsură în cazul unei persoane suspectate că a suferit un infarct este apelarea serviciului de urgenţă 112, pentru că, cu cât pacientul ajunge mai repede la medic, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari.

Atragerea atenției asupra importanței de a preveni complicațiile bolilor cardiovasculare și mai ales asupra riscului cardiovascular mărit pe care îl au pacienții care au suferit un infarct este obiectivul campaniei „Câte vieți are inima ta?”, inițiată de Societatea Națională de Medicina Familiei și Fundația „Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC).    

Factorii de risc modificabili:

Sedentarismul

Activitatea fizică ajută la reglarea tensiunii arteriale, a nivelului de grăsimi și de glucoză din sânge și contribuie la menținerea sănătății vaselor de sânge. Studiile au arătat că două ore și jumătate de activitate fizică moderată pe săptămână ar reduce riscul de a dezvolta afecțiuni coronariene cu aproximativ 30%.

Alimentația nesănătoasă

O alimentație sănătoasă este esențială în prevenirea bolilor cardiovasculare. O dietă bogată în grăsimi saturate crește riscul de boli coronariene sau infarct. Studiile arată că aceasta este cauza a 31% din bolile coronariene și 11% din accidentele vasculare. Prin comparație, o dietă care nu se bazează pe grăsimi saturate, ci pe fructe și legume reduce cu 73% riscul de a dezvolta un episod cardiac major.

Hipertensiunea arterială (HTA)

Este un factor de risc major pentru afecțiunile coronariene și principalul factor de risc pentru atacul cerebral. Cauzează peste 50% din atacurile vasculare cerebrale ischemice și crește riscul dezvoltării unui atac vascular cerebral hemoragic. În România, conform Societății Române de Hipertensiune, 45% din populația adultă suferă de hipertensiune arterială.

Fumatul

Indiferent de prezența sau absența altor factori de risc ai bolilor cardiovasculare, persoanele fumătoare au un risc de două ori mai mare de a face infarct comparativ cu persoanele nefumătoare. De asemenea, fumatul cauzează aproximativ 10% dintre bolile cardiovasculare.

Factorii de risc nemodificabili

Vârsta

Bărbații peste 45 de ani și femeile peste 55 de ani au un risc cardiovascular crescut. După vârsta de 55 de ani, la fiecare deceniu se dublează riscul de a face un atac vascular cerebral.

Sexul

Comparativ cu femeile, bărbații sunt mai predispuși la boli cardiovasculare.

Ereditatea

Poate exista o predispoziție de îmbolnăvire atunci când pacientul are un istoric familial de boli cardiovasculare asociat cu alți factori de risc. Dacă o rudă de gradul I de sex masculin a suferit un infarct înaintea vârstei de 55 de ani sau dacă o rudă de gardul I de sex feminin a suferit un infarct înaintea vârstei de 65 de ani, atunci există un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. Mai mult, dacă ambii părinți au fost diagnosticați cu o boală cardiovasculară înainte de a împlini 55 de ani, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare este de 50%, prin comparație cu populația generală.

Diabetul

Diabetul afectează preponderent arterele și sistemul nervos, dar și ochii, rinichii și inima. Persoanele care suferă de diabet sunt de până la patru ori mai expuse la dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare prin comparație cu cei care nu au diabet. Medicii atrag atenţia că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces în rândul persoanelor cu diabet.

CIFRE

În România, bolile cardiovasculare cauzează de trei ori mai multe decese decât cancerul.

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct. 1 din 10 români nu supraviețuiește.

România se află pe locul 3 în lume la decesele cauzate de boli cardiovasculare.

Bolile cardiovasculare sunt cauza a 3,9 milioane decese înregistrate anual la nivel european.

În ultimii 25 de ani, numărul de persoane diagnosticate cu boli cardiovasculare a crescut la nivel european.

La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct, conform datelor Societății Române de Cardiologie, și unul din zece pacienți nu supraviețuiește.

 

Comentarii

loading...