4.9 C
București
miercuri, 27 octombrie 2021

Ioana Ciocan, Art Safari: Am făcut arta accesibilă marelui public

Cel mai amplu eveniment din ţară dedicat artei – Art Safari – își deschide porțile între 16 – 26 septembrie 2021 cu 4 pavillioane muzeale care vor aduce vizitatorii mai aproape de artă. 

Ioana Ciocan, director general Art Safari, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre evoluția pieței de artă din țara noastră, despre interesul tot mai mare pentru artă al românilor, dar și despre lucrările expuse în acest an în cadrul evenimentului Art Safari.

România Liberă: Cum a evoluat piața de artă din țara noastră și cum arată aceasta comparative cu alte țări?

Arta se cumpără în primul rând cu inima. Colecționarii creează legături imediate cu o operă. Investiția în artă poate fi extrem de profitabilă în România, mai ales dacă știi ce și cum să alegi. De aceea este bine să fii informat, să apalezi la un consultant de artă și să vizitezi cât mai multe expoziții, muzee.

Iată, acum cea mai scumpă lucrare expusă la Art Safari 2021 este ‘Curtezane din Shimabara’ de Samuel Mutzner, care a fost adjudecată cu 160.000 de euro. Totodată, alte prețuri de pe piața de artă româneasca sunt următoarele: lucrarea „Țărăncuță cu basma albă” de Nicolae Grigorescu, a stabilit, în anul 2018, recordul absolut al pieței de artă românească, fiind vândută la licitație cu suma de 340.000 de euro.

De altfel, pictorul Nicolae Grigorescu rămâne lider în topul celor mai bine vânduţi artişti la licitaţiile din România în anul 2017, cu vânzări totale de 726.193 de euro pentru 18 opere adjudecate.

Cât de interesați sunt românii de artă în general? Și cât de atrași sunt de expoziții precum Art Safari?

Românii sunt din ce în ce mai dornici să vadă opere noi și să exterimenteze pe viu emoția artei. Cred că au devenit mai deschiși la nou și mai dornici de artă. De la an la an simțim cum publicul este mai doritor de a vedea expozițiile curatorilor noștri și arta marilor maeștri ai artei românești. Am făcut arta accesibilă marelui public. Și, încă ceva, am reușit să le arătăm vizitatorilor Art Safari că arta nu plictisește, ba dimpotrivă!

Care este valoarea toatală a lucrărilor care vor fi expuse în noua ediție Art Safari?

Valoare operelor expuse în 2021 este de aproximativ 9 milioane euro. 80 de colecționari privați și 25 muzee naționale. În premieră, Muzeul Național de Artă ne împrumută 11 opere importante, semnate de Mutzner. La fel, tot pentru prima dată Muzeul Brukental din Sibiu este partenerul nostru. An de an, noi muzee se alătură Art Safari și participă la realizarea de mari retrospective !

Câţi vizitatori sunt aşteptaţi anul acesta la Art Safari?

Anul trecut am avut avut peste 35.000 de vizitatori, cu toate restricțiile. Anul acesta, aducem arta și mai aproape de oameni. Avem în premieră tururi digitale și continuăm cu Night Tours. Avem celebrele tururi de noapte caresunt foarte populare și care sunt preferate de public. Biletele sunt limitate, deci vă sfătuiesc să vă luați un bilet rapid ca să descoperiți și voi magia Tururilor de noapte. Alături de echipa de ghizi și curatori ai expozițiilor, te poți bucura de turul ghidat și de seara de networking, ce promite repertoriul complet al unei seri petrecute în oraș: artă, muzică, relaxare și drinks! Iar anul acesta vor fi cu atât mai speciale, cu cât muzica va fi asigurată de Tolouse Lautrec!  Iar, pe cei care nu pot ajunge, îi așteptăm să participe la tururile ghidate live alături de Marius Manole și Horia Roman-Patapievici.

Care sunt principalele nume/ lucrări de la Art Safari, anul acesta?

Anul acesta avem 4 pavilioane muzeale impresionante:

Pavilionul Muzeal: Samuel Mützner pe urmele lui Claude Monet – va fi un excurs expozițional în opera celui care a ilustrat perfect direcțiile artistice ale unei epoci aflate într-un exploziv proces de reînnoire. Va precumpăni impactul creației mutzneriene cu Impresionismul și Neoimpresionismul european din etapa Giverny, anii petrecuți alături de Claude Monet, hotărâtori în evoluția sa artistică, însemnând ,,deschiderea drumului către lumină și culoare” în pictura românească. Dar nu vor lipsi nici pânze din marile sale călătorii în jurul lumii, Japonia fiind fascinația culturală a momentului și mai ales, mărturiile tradițiilor autohtone, poezia priveliștilor românești și a pitorescului Balcic.

  • Pavilionul invitat: Seducție și triumf în artă. Femei-artist în România, curator: Elena Olariu, Expoziția realizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București va prezenta o serie importantă de lucrări din creația multor femei-artist din România ce au studiat la München și Paris, apoi au expus în România, dar și în Franța, Italia, Spania sau Germania, fiind implicate în mișcările artistice moderne și de avangardă. O parte dintre ele și-au continuat activitatea și după cel de-al Doilea Război Mondial, într-un nou și dificil context politic și ideologic.

Pavilionul Central: Constantin Piliuță. Culoare de zenit, curator Călin Stegerean – Piliuță a fost un pictor al emoției imediate, al instantaneului surprins în prospețimea lui. „Orgoliul meu, mic sau mare, apreciați-l dumneavoastră cum vreți, e de a intra în prezent și nu în istorie”. Constantin Piliuță omologheză în pictura românească scena de gen ca expresie a derizoriului cotidian și tablourile cu subiect floral ca loc de manifestare a esteticii simplității și armoniei paletei. Ambele sunt atinse nu numai de paloare într-o lumina vie, levantină, dar și de pasiuni ardente, exprimate de subtilele arabescuri ale compoziției. Este o ilustrare a acelui „spiritus loci” ce balansează paradoxal între frecventarea hazardului și seninătatea contemplării propriei inacțiuni sau a frumuseții în expresia sa vegetală. Piliuță a adus zâmbetul în istoria artei noastre, produs fie de spectacolul cotidianului contingent, fie ca expresie a încântării atunci când simplitatea lumii se dezvăluie ca mister al său.

  • Pavilionul Contemporan: Superheroes/Antiheroes. Tendințe în arta contemporană românească, curatoare Raluca Ilaria Demetrescu; Tendințe în arta contemporană românească explorează rolul comunităților creative din România și diversele modalități actuale de expresie vizuală, de la desen la țesătură, instalație sau ceramică. Arta supercontemporană românească din acest deceniu nu este ușor de restrâns într-o singură expoziție. Și în ciuda faptului că poate părea provocatoare în conținut sau deconcertantă în estetic, ea este de fapt expresia unor vremuri în care lumea se schimbă cu o viteză amețitoare. Asocierile simbolice și metaforice dintre artă și societate sunt ușor de remarcat în lucrările expuse. Supereroul servește ca metaforă supremă a artistului și capacității sale de a explora, problematiza și critica societatea contemporană.
Ultima oră
Pe aceeași temă