p.p1 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}
p.p2 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p3 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; min-height: 12.0px}
p.p4 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #b62fcb}
p.p5 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; text-align: justify; text-indent: 5.7px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
p.p6 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; font: 10.0px Helvetica; color: #272c36; min-height: 12.0px}
p.p7 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 22.0px; font: 37.0px Helvetica}
p.p8 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 38.0px Helvetica}
p.p9 {margin: 0.0px 0.0px 0.0px 0.0px; line-height: 10.0px; font: 10.0px Helvetica}
span.s1 {font-kerning: none}
span.s2 {font-kerning: none; color: #272c36}
span.s3 {color: #272c36}
Eventualitatea unei vizite a Papei Francisc în România a stârnit deja valuri de interes. Deocamdată însă, nu este vorba decât de speranțe legate de această vizită, după cum spune episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu. Vaticanul așteaptă o invitație oficială din partea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel. Aceasta deși Papa Francisc a fost deja invitat în România atât de către președintele Klaus Iohannis, cât și de Conferința Episcopilor Catolici din România.
”În primul rând, știm cu toții că Pontiful roman nu vine într-o țară majoritar ortodoxă fără a avea invitația oficială din partea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe, a Preafericirii Sale părintele patriarh Daniel, desigur, cu aprobarea Sfântului Sinod, care era forul suprem în Biserica Ortodoxă. Deci, în clipa în care există o invitație oficială din partea Patriarhiei, din partea președintelui României și din partea Conferinței Episcopale putem vorbi de începutul conlucrării la nivel diplomatic. Până în acel moment, sunt numai discuții sau, eventual, speculații, dar nu se începe un demers oficial. În clipa în care sunt aceste trei invitații, atunci reprezentanții Vaticanului vin în România și încep discuțiile concrete asupra modului în care se va desfășura această vizită. Deci, deocamdată suntem la acest punct”, a spus episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla.
“E nevoie de acțiuni concrete”
PS Florentin Crihălmeanu a adăugat că, deși ”avem speranțe legate de o vizită papală în 2018”, ” nu putem trece la concret”. “Pentru a trece la concret este nevoie de prezent. Și atunci e nevoie de documente, e nevoie de acțiuni concrete. Există speranțe, există planuri, există proiecte, dar sunt mai mult vise frumoase, fără fundament. Noi am dori, în cazul unei vizite a Pontifului roman în România, să vină și în zona noastră, a Transilvaniei, să avem ocazia să facem o celebrare festivă, și, dacă bunul Dumnezeu va rândui posibil ca acel moment să coincidă și cu momentul beatificării episcopilor martiri, ne-am bucura foarte mult să fie o asemenea liturghie celebrativă la Blaj, într-un loc semnificativ, unde să putem onora memoria acestor arhierei ai Bisericii noastre”, a adăugat episcopul român unit de Cluj-Gherla.
„Izvor de bucurie”
Pe de altă parte, PS Florentin Crihălmeanu a ținut să precizeze că ”în toate țările unde a fost Pontiful roman, chiar și în țări majoritar musulmane, islamice, a fost cu bucurie, cu bună înțelegere, deci nu au fost mișcări de opoziție sau atentate ”.
“Ne amintim și vizita Pontifului Ioan-Paul al II-lea: a fost un izvor de bucurie, de pace și de bună înțelegere. Chiar unii dintre concetățenii noștri spuneau că se bucură că s-a făcut unirea între cele două Biserici. Înțelegerea în acele zile a fost atât de frumoasă și s-a creat o asemenea armonie – și în cadrul celebrărilor liturgice, participau cu toții, de o parte și de cealaltă – încât, efectiv, persoanele poate mai puțin informate au crezut că totul este în unitate. Se pare că nu ar trebui să ne ferim de o asemenea vizită a unui Pontif roman. Dimpotrivă, sunt sigur că România va fi pe principalele ecrane din întreaga lume, cel puțin pentru trei zile în acele momente. Și, pe lângă aceasta, va fi și un aport de ecumenism remarcabil și de har și de rugăciune în acele zile”, a adăugat episcopul clujean.
De ce nu a ajuns Papa Ioan Paul al II-lea în Transilvania
În anul 1999, Papa Ioan-Paul al II-lea a vizitat România, însă caracterul acestei vizite nu ar fi fost unul pastoral, ci ecumenic, pentru că Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, PF Teoctist, a insistat ca Suveranul Pontif să fie oaspetele său, nu al catolicilor din România. Acest lucru a presupus unele restricții. De exemplu, Papa Ioan-Paul al II-lea a vizitat Nunțiatura Apostolică și Catedrala Sfântul Iosif din București, dar nu a putut vizita comunitățile catolice din Transilvania și, în special, Blajul. Întâlnirea cu cardinalul Alexandru Todea s-a petrecut în București.
Acum, cei mai mulți dintre intelectualii ortodocși și catolici din România cred că o nouă vizită papală ar fi mai mult decât binevenită, iar impedimentele din calea organizării vizitării comunităților din Transilvania au dispărut. ”Papa ar putea vizita inclusiv comunitățile maghiare. Cea mai veche episcopie catolică se află în Alba Iulia și ar putea merge în Catedrala Sfântul Mihail”, este de părere intelectualul ortodox Vasile Todică. De asemenea, protestanții l-ar fi primit cu brațele deschise pe Papa Francisc.
”O astfel de vizită ar fi benefică. Pe lângă funcția ecleziastică, Sfântul Părinte are și calitatea de șef de stat, ceea ce înseamnă foarte mult. Nu ar fi nici un impediment la o astfel de vizită și cred că orice pastor reformat s-ar simți onorat să primească vizita Papei în biserica sa, dacă Sfântul Părinte ar dori să viziteze și un lăcaș de cult protestant. În trecutul zbuciumat al istoriei, Biserica Reformată și cea Catolică au fost pe poziții antagonice, dar acum sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne despart”, a declarat istoricul Leonard Horvath.
