2.2 C
București
sâmbătă, 4 decembrie 2021
AcasăLifestyleFoodVinoteca Huși, „Mecca“ degustătorilor de vinuri: Veni, vini, viciu!

Vinoteca Huși, „Mecca“ degustătorilor de vinuri: Veni, vini, viciu!

Vinoteca Liceului Agricol Huși este unică în România. Ea conține eșantioane cu vin din toate podgoriile țării. De-a lungul timpului, vinoteca a fost loc de pelerinaj pentru majoritatea personalităților istorice.

S-a încălzit afară și în majoritatea podgoriilor României vor începe curând și lucrările în vii: la prășit, la legat și altele. Hușiul a fost și este și astăzi un renumit centru vini-viticol al țării, loc de pelerinaj pentru personalitățile țării, de-a lungul anilor. Podgorenii hușeni sunt mândri cu realizările lor, efectuate de-a lungul anilor, cu faptul că Hușii sunt o podgorie recunoscută, de care a aflat tot românul, cu o istorie încărcată, ce începe timpuriu în istoria podgoriilor românești.

Povestea sa este una extrem de interesantă. La Huși există chiar un muzeu al viei și vinului, în care se găsesc forme de viță de vie, adevărate opere ale naturii. Dar, mai ales, o vinotecă valoroasă cu vinuri vechi și prețioase.

Bazele vinotecii fostei „școli de viticultură, oenologie și dogărie“ a Hușilor au fost puse în 1909. Ea constituie și astăzi, la mai bine de un secol de la înființare, un punct de atracție special al României – locul unde și-au dat întâlnire de-a lungul anilor cele mai de seamă personalități ale țării, de la Iorga și Enescu, în trecut, la Liviu Ciulei, cu ani în urmă, ori Sofia Vicoveanca, în zilele noastre.

Vinoteca, ce păstrează peste 30.000 de sticle pline cu minunate licori, a fost locul ce l-a inspirat pe Păstorel Teodoreanu să-i dedice, în timp ce o admira, în 1927, un „crez“ al vinotecilor și degustătorilor, crez ce a fost scris pe pereții acestui lăcaș cu „băuturi divine“.

Vinoteca Hușiului este unică. Este singura ce conține eșantioane cu vin din toate podgoriile țării.

Decor viti-vinicol

Orașul Huși se află într-o depresiune înconjurată de dealuri. E fortificat de miile de vrejuri aurii de viță de vie. Toamna aici totul are culoare, e rubiniu, molatec. „Trenulețul cu care m-am luat la întrecere, depășindu-l, faimosul trenuleț Crasna-Huși, a cărui sosire e un eveniment“, după cum îl zugrăvea Bru-nea-Fox în reportajele din anii ’30, acum e doar o amintire: a fost desființat de câțiva ani. El suia frumos dealurile prăpăstioase ale depresiunii cu același nume, într-un du-te-vino continuu. Se ivea de pe după o coastă abruptă, dispărea și iar apărea după fiecare înconjur necesar coborârii dealului. La poalele acestuia se află micul orășel, altădată capitală de județ. Scăpată de sub platoșa îmbietoare a acestuia, croșetând maiestuos plapuma ruginie ce înconjoară târgul, locomotiva se oprea pufăind din toți rărunchii în fluiere și țignale în luxoasa, dar minuscula până mai ieri, gară a „orașului dintre vii“, cum mai este cunoscută urbea cu pricina.

Târgul Trăsniților

Călătorii agățați de bou-vagoane coborau bucuroși că au ajuns, în sfârșit, în „Târgul Trăsniților“, un târg nu cu mult diferit de cel zugrăvit cu umor în celebra carte de unul dintre fiii acestuia, Gheorghe Chiper. Cu mic, cu mare, musafirii se grăbeau să ajungă la gazdele nerăbdătoare, pe mesele cărora așteaptă și azi, pregătit din timp, lichidul neoficial de consum la Huși: vinul. Așa era cu decenii în urmă, așa este și astăzi Hușiul… Orașul – o adunătură de locuințe, unele arătoase, altele mai puțin, toate ascunse în dosul frunzelor de viță-de-vie. Gospodării încropite din sudoarea bobului auriu din care hușenii scot must dulce, aromat, ce te îmbie.

Vinoteca unicat

Considerat de mulți dintre oamenii de litere pe care i-a avut România drept o adevărată „instituție culturală“ a țării, locul, apreciat de aceștia drept „unul sfânt“, a fost vizitat de artiștii atrași de colecția de vinuri vechi deosebit de valoroasă a vinotecii.

Formată printr-o conjunctură fericită, la inițiativa conducerii școlii și cu sprijinul autorităților, colecția hușeană este singura vinotecă din țară care conține vinuri din soiuri de viță din toate podgoriile.

„Pentru faptul că Hușiul l-a dat pe omul de stat Mihai Ralea, care a sprijinit Liceul Agricol local, dar și datorită faptului că eu însumi am insistat în deceniile regimului comunist – și Popescu-Neveanu este exemplul de oficialitate a vremii care m-a sprijinit cel mai mult – să se continue tradiția colecționării de eșantioane de vin din toate colțurile țării, am reușit să realizăm o colecție cum nu mai este la un alt liceu sau vinotecă din România“, ne-a spus profesorul Avram D. Tudosie, unul dintre artizanii păstrării și continuării acestei tradiții unice.

Cultura viei și a vinului

Pentru faptul că este un loc însemnat pe harta viti-vinicolă a țării, dar mai ales, pentru că dintotdeauna a fost un catalizator pentru oamenii de cultură ai României, Hușiul, cu vinoteca sa, poate deveni un pol turistic deosebit de interesant al României. Printre oamenii politici și de cultură care au trecut pe aici se numără George Enescu, Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Nicolae Titulescu, Dimitrie Gusti, Spiru Haret, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Nichita Stănescu și mulți alții. În deceniile comuniste, vinoteca hușeană a fost vizitată și de Nicolae și Ion Ceaușescu, Ștefan Andrei, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, dar și de adevărați oameni de litere ca Fănuș Neagu, Șerban Cioculescu și Tudor Mușatescu, ca să pomenim doar un mic eșantion. Printre cei de ieri, dar și de azi, putem aminti artiști precum Maria Tănase, Alexandru Giugaru, Dina Cocea, Octavian Cotescu, Ioana Radu, Ileana Sărăroiu, Doina Badea, dar și Ion Aldea-Teodorovici, Puiu Călinescu sau Ilarion Ciobanu.

Istoric

Primele sticle care au intrat în posesia vinotecii Liceului Agricol conțin vinuri din Franța, Germania, Italia și Austria. Ulterior, au apărut și eșantioane din podgoriile Moldovei, apoi din toate celelalte ale țării. Inițiativa aparține profesorului inginer Gheorghe Gheorghiu, care a ocupat funcția de director al școlii hușene la sfârșitul primului deceniu al secolului trecut. Atunci, la inițiativa sa, a luat ființă și vinoteca Liceului Agricol din „orașul dintre vii“. În deceniile regimului comunist, cel care s-a ocupat cu râvnă de întărirea colecției, făcând chiar presiuni asupra autorităților în acest sens, a fost profesorul Avram D. Tudosie. Acesta deține și o colecție personală impresionantă de vinuri vechi.

Soiuri recunoscute

Dacă vinoteca hușeană se remarcă prin faptul unic că ea conține eșantioane de vin din toate colțurile țării, există în țară vinoteci foarte valoroase care se remarcă prin alte lucruri. Dintre soiurile de vin renumite produse la Huși amintim Busuioaca de Bohotin. Un alt soi renumit de strugure care dă un vin ce se pretează mai puțin învechirii este și Zghihara de Huși. În vinotecă sunt peste 30.000 de sticle de vin din principalele soiuri și podgorii din România, ceea ce îi conferă unicitate în țară. Importantă este și vechimea licorilor, unele din 1948, fapt ce face ca vinoteca ieșeană să fie a treia din România din acest punct de vedere. Ar fi fost pe primul loc dacă cele două războaie mondiale nu ar fi distrus agoniseala unor oameni cu mare iubire pentru vinul bun.

Busuioaca, mândria hușenilor și „Crezul“ scriitorului Păstorel Teodoreanu

Acest vin cu deosebite calități nu a fost cunoscut, cel puțin oficial, până în 1926. Atunci, unul dintre directorii școlii de viticultură din Huși, Constantin Hogaș, l-a descoperit în beciul unei gospodării din Bohotin, l-a gustat, l-a iubit, apoi l-a „nășit“. Busuioaca a devenit în timp celebră în toată țara și nu numai, iar în colecția vinotecii hușene ocupă un loc de cinste, alături de Zghihară, cealaltă licoare ce a dus departe renumele zonei. Cele două vinuri au luat multe premii și au constituit adesea teme pentru cercetările științifice întreprinse atât de profesorii hușeni, cât și de cadre universitare de la Agronomia ieșeană.

Dar iată ce a scris la fața locului scriitorul Păstorel Teodoreanu legat de vie, vin și băutorii acestor minunate licori – „Crezul lui Păstorel Teodoreanu“: „Art. 1. Băuturile ce se desăvîrșesc și înnobilează în eternitatea timpului aici să nu se bea oricînd spre a nu se săvîrși cel mai mare păcat; Art. 2. Să nu se bea decît în mare ispită și numai de cei ce știu să prețuiască aceste băuturi, cinstindu-le și preamărindu-le mai mult chiar decât soțiile și iubitele lor; Art.3. În fața femeilor nedegustătoare să nu se fălească vinurile cele mai bune, dar… de se va nimeri vreuna cu deosebită recunoaștere – merită să se desfate cu licoarea ce dorește. Pentru ele, cel mai miraculos vin este vinul dulce sau șampania, în brațele cărora cad imediat și «le face și le lasă tot mai frumoase» (Madame de Pompadour);

Art. 4. La degustarea – totuși a acestor vinuri – să se cugete vorbe mari sau glume foarte bune. Merită asemenea cinstire, măcar cînd dispar…

Art. 5 În urma degustării, în «cartea de aur a vinurilor» (de la vinoteca Hușiului – n.red.) să se scrie cine a băut-o, cît de bun a fost sau cu ce notă reflec-ție-aforism și glumă mare (anecdotă) le-a prețuit, scriind-o ca să rămînă pentru posteritate, ca un document științific sau literar…“.

Aceste prescripții au fost urmate cu drag de majoritatea personalităților ce au trecut pe aici.

TOP. Academia Vinului

„În școala de viticultură «D. Cantemir» din Huși și în renumita sa vinotecă trebuie să se intre ca într-un templu măreț, covârșiți de respect și cu pălăria în mână“, scria Nicolae Iorga, prim-ministru, 1931, în cartea de onoare. „Aici au poposit în aproape 100 de ani peste 2.000 de mari personalități care, vizitând edificiile de aici, au gustat și s-au înnobilat de mireasma «prințeselor vinurilor hușene»: Zghihară și Busuioacă, descoperite și lustruite de slujitorii școlii“, scria cândva academicianul Șerban Cioculescu.

„Este prima vinotecă în care am pășit. Școala de viticultură de la Huși este fabuloasă. Orice om ce poposește aici are sentimentul că răsfoiește cartea de vizită a viticulturii moldave și deschide poarta primitoare a unei Mici Academii a Viei și Vinului“, spunea regretatul acad. Valeriu D. Cotea, recunoscut drept unul dintre cei mai mari specialiști oenologi ai lumii.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă